Un mic eveniment ce a pus orăşelul în mişcare. Samfest 2007. Eu n-am fost decât la concertul de jazz , dar mi s-a părut suficient. A fost chiar perfect.
Mă plimbam eu într-una din zile prin oraş şi văzusem un afiş cu Al Di Meola , care urma să cânte-n Satu Mare în perioada următoare. M-am oprit brusc din drum , am făcut ochii mari şi mi-am zis : wtf? , Al Di Meola , here , in Satu Mare? No waaay . Trebuie să iau bilete , trebuie , trebuie!
Zis şi făcut. Am fugit repede la Casa de Cultură Zamfirescu , să iau bilete. Şi guess what? Abia atunci se aduseseră biletele , care încă nici măcar nu erau ştampilate Deci , am fost prima la bilete. Rândul trei , locurile 5 şi 6. Ce să spun , vedere perfectă la scenă. I was really lucky this time, I suppose. Ce-i şi mai bine e că biletele erau pentru două seri. Am plecat fericită , fredonând, spre casă. *of course , mândră de mine că reuşisem să iau bilete*
Trecuse şi săptâmâna de chin , adică cea dinainte de concert...şi-n cele din urmă au sosit zilele magice: 27-28 iunie.
M-am făcut frumoasă ca să-l impresionez pe cel cu care am mers la concert *I might say I managed that pretty well but that's another story* şi , desigur....ca să fiu şi eu cât de cât remarcată în mulţime .
Prima seară.
Primii care au cântat au fost nişte moşuleţi simpatici şi .....şmecheri (?) . Când i-am văzut urcând pe scenă , mi-am zis că sigur au un talent fenomenal. Ei bine , n'am fost departe de adevăr. Au avut un stil...deosebit. (Percuţionistul era din Satu Mare ) I really enjoyed their music. Au fost rafinaţi.
Mai apoi , a apărut Al Di Meola. I'm still speechless. Are un talent deosebit domnu'. Şi arată binişor , if you ask me. Culmea culmilor e că are 53..... şi nu-i dai mai mult de 30-35. Spectacolul a fost unic. Tipul manipula cu mare uşurinţă chitara , a fost absolut divin . Alături de el , a mai cântat şi un percuţionist *mă rog , ăsta era mai mult de ochii lumii , că de fapt ,nu cânta , doar mima ...dar se pricepea foarte bine la asta , though.*
Oricum..spre final , am primit autograf de la nenea Meola. A trecut chiar pe lângă mineee. Can you believe that?
A doua seară.
Au fost trei formaţii. Culmea , cine ar fi crezut că şi aceştia se pot ridica la nivelul celor din prima seară? Se părea că nu mulţi. Abia erau vreo 100 de locuri ocupate. Ce descurajator pentru tinerii artişti...... Mă rog , revenind. Ultima formaţie mi-a plăcut cel mai mult . Se numeau "Rush Hour" . Cântă tot some sort o' jazz , dar s'au folosit şi de chitări electrice. Rezultatul a fost pretty impressive.Şi ar mai fi muuuuulte de zis.... What can I say , mi-a plăcut mult mult mult de tot. Şi da , în pofida faptului că ritmurile rock'ului îmi circulă prin sânge , apreciez şi alte genuri muzicale. În fond , de ce n-ar trebui? Frumosul trebuie apreciat , indiferent de gen.