Greva depozitelor farmaceutice face ravagii in toata tara

Famaciile, inclusiv cele din spitale se confrunta cu o situatie fara precedent. Nu mai au medicamentele cele mai importante pe stoc.
Bolnavii sufera, iar medicii sunt nevoiti sa caute diferite solutii pentru a mentine starea sanatatii acestora.
Oare cu ce sunt vinovati cei impovarati de boala ca sa suporte ambitiile patronilor acestor societati. Dumealor nu se gandesc la repercursiuni? Unii oameni pot muri cu zile, iar cei afectati de boli psihice pot produce, sau isi pot produce, accidente dezastruoase.
Sa vorbim putin despre schizofrenia paranoida. Este o boala grava si perfida.
Debutul este precoce, 15-25 de ani.
In 1911, Leuler descrie schizofrenia, accentuind caracteristica acestei psihoze, si anume discordanta tulburarilor psihice (schizein = a desparti). Prin schizofrenie definim boala caracterizata prin disocierea functiilor psihice, tulburari de gandire, idei delirante, halucinatii, inversiuni afective, tulburari catatonice, cu pastrarea in memorie a datelor achizitionate. Este una dintre psihozele cele mai frecvente si care ridica cele mai multe probleme in psihiatria actuala. Poate aparea brusc sau lent, imbracand aspectul unei nevroze, tulburari de comportament, cu debut depresiv, expansiv sau chiar aspect demential. Termenul "schizofrenie" se refera la una din cele mai temute si controversate boli mintale cunoscute. Desi are manifestari specifice, boala poate imbraca manifestari foarte variate de la un pacient la altul si chiar la acelasi pacient, de la un moment la altul.
La inceput, bolnavul sau cei din jurul sau pot constata ca s-a schimbat ceva in personalitatea si comportamentul sau, in sensul ca acesta devine mai izolat, mai retras. Alteori, bolnavul prezinta tulburari nevrotice, cefalee, senzatie de „cap gol", astenie, insomnii sau acuza diverse senzatii neplacute, vegetative. Indiferent de ceea ce se intampla in jur, scade sfera intereselor, scad sentimentele fata de cei din jur, se inverseaza sau apare o ambivalenta afectiva, interesul pentru tinuta si preocuparile fata de igiena personala ramanand in urma. De multe ori bolnavul este surprins cu privirea fixa intr-un punct, avand intr-adevar aspectul unui individ rupt de realitate. In perioada de stare, fenomenele se accentueaza, apar masive tulburari afective, tulburari de gandire, perceptie, activitate, instincte si vointa. Memoria ramane invariabil nealterata. Dupa aspectul clinic deosebim patru forme clasice de schizofrenie. Forma simpla - simpla prin saracia simptomelor, dar destul de grava prin prog¬nosticul sau - se caracterizeaza printr-o evolutie lenta, fara remisiuni. Cu gandire autista, rar populata de idei delirante, cu asociatii de idei inadecvate, mergand pana la „salata de cuvinte". Devine iritabil, intra in conflict cu familia, prin scaderea vietii afective. Apare inversiunea afectiva sau indiferenta fatade cei din jurul sau. Conflictul se poate extinde si asupra celor din societatea apropiata. In plus, poate manifesta grimase, manierisme, puerilism. Bizar, ciudat in actiunile sale, schizofrenicul prezinta frecvent senzatia de derealizare, de instrainare de cei din jurul sau si chiar fata de sine insusi (fenomene de depersonalizare); are senzatia ca s-a schimbat, ca nu mai este ca inainte, ca s-a dedublat in sine, solilocveaza. Evolutia acestei forme este torpida si, prin cronicizare, merge catre o stare pseudodementiala, predomi-nand fenomenele apato-abulice. Este violent, si poate chiar ucide cu sange rece.
Schizofrenia are o evolutie ciclica, cu perioade de agravare si ameliorare a simptomelor. Aceasta face ca un pacient care sufera de aceasta boala sa para perfect normal intr-o anumita perioada, pentru ca dupa un timp sa nu mai poata gandi logic si sa ajunga pana acolo incat sa nu mai aibe nici o idee despre cine sunt ei sau cei din jurul lor. Iluziilie, halucinatiile si tulburarile de gandire sau vorbire devin dominante.
Iluziile sunt ganduri fragmentate, bizare si care nu au nici o baza in realitate. De exemplu, pacientii care sufera de schizofrenie pot ajunge sa creada ca cineva ii spioneaza sau pune la cale sa le faca rau, sau ca cineva le "aude" gandurile, le instila ganduri in minte sau le controleaza simtamintele, actiunile sau impulsurile.
Halucinatiile sunt o alta manifestare a schizofreniei. Cea mai obisnuita halucinatie la pacientii cu schizofrenie este auzirea de voci care comenteaza comportamentul pacientului, il insulta sau ii transmit porunci. Mai pot aparea halucinatii vizuale, cum ar fi vederea unor lucruri care nu exista, sau tactile - cum ar fi perceperea unor senzatii de arsura sau mancarime.
O alta tulburare frecventa afecteaza procesul gandirii in asa fel incat pacientilor le vine foarte greu sa faca asociatii intre diferite ganduri. Ca urmare, ei pot trece de la un subiect la altul total diferit, fara sa realizeze ca ceea ce fac este lipsit de logica. Uneori pot inlocui cuvintele cu sunete sau rime lipsite de sens sau cu cuvinte inventate de ei.
In ciuda acestor simptome, pacientii care sufera de schizofrenie nu sunt cu totul rupti de realitate. Ei stiu, de exemplu, ca omul mananca de obicei de trei ori pe zi, ca noaptea se doarme si ca strazile sunt pentru masini. Aceasta le si permite sa para normali in cea mai mare parte a timpului de catre cei care nu le cunosc suferinta.
Simptomele psihotice ale schizofreniei se pot atenua - perioada in care medicii spun ca pacientul este in remsie. Alte simptome - cum ar fi retragerea sociala, reactiile emotionale inadecvate, apatia extrema etc. - pot insa persista ani de zile, atat in perioadele de remisie, cat si atunci cand psihoza revine - perioada numita de recadere, sau decompensare. Chiar in remisie fiind, pacientii care sufera de schizofrenie pot sa nu fie totusi in stare sa faca lucruri obisnuite, cum ar fi sa se imbrace sau sa se spele cum trebuie. Ceilalti ii privesc ca fiind ciudati si tind sa ii marginalizeze, sau, tind sa poarte diferite discutii cu ei, dandu-le anumite sfaturi ca si cum acestia le-ar percepe ca un om normal.
In Schizofrenia paranoida tabloul clinic se imbogateste prin aparitia in campul perceptiilor a iluziilor si halucinatiilor adevarate si a pseudohalucinatiilor. Bolnavul aude soapte, voci insultatoare, aude voci in cap sau i se fura gandurile. Varsta in jurul careia debuteaza aceasta forma de schizofrenie este aproximativ 30 - 35 de ani. Ideatia este frecvent paralizata de idei delirante. In¬terpreteaza fiecare gest, mimica celor din jur, ca exprimand ganduri indreptate im¬potriva lui. Treptat, temerile se generalizeaza, bolnavul devine retras in camera sa, refuza alimentele, considerand ca sunt otravite; alaturi de aceste interpretari delirante, sunt semnele persecutorii; perceptiile se tulbura, bolnavul simte un gust deosebit in gura, anumite mirosuri sau substante trimise in camera, in mancare, in baie; inventeaza ca sufera de anumite boli. Alteori bolnavii simt cum le sunt influentate si teleghidate gandurile si actiunile lor prin aparate, unde, raze, televiziune, radio sau telepatie. Se cred hipnotizati, nu mai sunt „ei" ca inainte. Uneori isi simt corpul mai usor, au senzatia ca plutesc, nu mai au pondere; personalitatea este alterata, in sensul ca se simt dedublati. Alteori apar idei de gelozie, erotomanie, de filiatie. Se cred substituiti de persoane importante sau se simt posedati de forte oculte, mistice. Nu, insa, totdeauna, bolnavii declara ideile delirante, ci le ascund, le disimuleaza. Asa se explica de ce, deseori, acesti bolnavi sunt capabili de actiuni cu aspect medico-legal, incercand sa-si faca singuri dreptate. Evolutia schizofreniei paranoide este de obicei cronica, atunci cand bolnavul nu se interneaza. Tratamentul instituit prompt si precoce duce la cele mai bune rezultate.
Tratamentul, este imperios necesar, indicandu-se, acolo unde nu sunt contraindicatii, si o terapie electroconvulsivanta, dublata de administrarea de psihotrope majore in schizofrenia hebefrenica, paranoida si simpla, Tratamentul este indelungat, cu substante psihotrope, Insulina, vitamine. Evoluand in general favorabil sub tratament, cazurile trebuie urmarite indeaproape si dupa externare, printr-un tratament de intretinere.
Schizofrenia pune probleme prin evolutia si comportamentul bolnavului, atat medicale, cat si medico-sociale, de reinsertie in viata sociala si recuperare - probleme de multe ori cu interferente medico-legale.
Poate ca patronii depozitelor de medicamente sunt si ei indreptatiti sa faca aceasta greva,
dar, cu sanatatea atator milioane de oameni bolnavi, si in special cu cea a bolnavilor psihic
nu te poti juca.
Problema e ca aceste biete fiinte oropsite, pe de o parte, sa poata beneficia de medicamentele necesare in timp, iar pe de alta parte, sa fie lasati in grija apartinatorilor indiferent cum li se pare unora comportamentul acestora, fara sa mai intervina cu „fapte caritabile” sau sa nu-i mai abordeze cu dicutii neadecvate, considerand ca ei sunt normali.
Instigarea la violenta, prin intoarcerea sentimentelor impotriva, sau prin critica personelor desemnate pentru ingrijirea lor, este in detrimentul bolnavilor de schizofrenie. Indemnul si indepartarea de la anumite munci fizice indicate de specialisti, cum ar fi gradinaritul sau alte activitati in gospodaria unde locuiesc, pot conduce la agravarea bolii si la retragerea acestora din viata sociala.
Asa ca dragi compatrioti, fiti buni si ajutati-i pe cei suferinzi de schizofrenie. Au neaparat nevoie de tratamentul de intretinere, si de multa intelegere.
Eugenia Enescu