Salt la continut






Fotografie
- - - - -

Descoperirea din Bucegi

Publicat de mysticsoul , 12 October 2008 · 699 Vizualizari

Detalii privind locatia din Bucegi



* In primul rand e situata intre Sfinx si Babele , la 1000 de m sub ele.


In urmatoarele subpuncte voi mentiona citate din cele 3 carti care descriu locatia

Prima carte



* Cufundat n aceste gnduri aproape că nu am observat coborrea elicopterului, care se apropia de noua bază ce fusese construită n munţi. Reflecţiile mele s-au evaporat ca prin farmec la vederea ansamblului care se afla la cţiva zeci de metri sub mine.

* Puteam, de asemenea, să observ singurul drum amenajat, destul de larg, care venea din vale prin pădure, precum şi cele două centuri de securitate militară a accesului n bază; ele apăreau ca un fel de hotare late, formnd fiecare aproape un cerc complet njurul unei intrări mari n peretele stncos al muntelui, ntre cele două centuri concentrice de securitate exista un parc de camioane militare, cteva autovehicule de teren, precum şi două trei vehicule a căror formă şi scop nu le-am putut identifica pe loc.

* Observaţiile mele generale au fost ntrerupte de aterizarea elicopterului pe un loc amenajat n interiorul perimetrului principal, după a doua centură de securitate.

* n faţa mea, puţin lateral dreapta de la locul n care mă aflam, se deschidea n munte gura largă a unui tunel.

* Gura tunelului era blocată de o barieră lată din metal, fiind păzită de o parte şi de alta de doi militari americani; uniforma lor sugera că făceau parte din trupele de elită ale puşcaşilor marini.

* Insă ceea ce mi-a atras ndeosebi privirea era uriaşul hangar săpat n piatra muntelui, care se afla n dreapta tunelului păzit. Era imens, măsurnd cam zece metri nălţime şi, din cte am putut eu aprecia, cam cincizeci de metri adncime. Era perfect realizat, cu pereţii finisaţi şi bolta curbată n mod impecabil.

* Att pe culoarul din mijloc al hangarului, ct şi afară, aproape de gura tunelului, am văzut mai multe vehicule mici cu motor electric, pe care unii dintre cei de acolo le foloseau pentru a se deplasa n interior.

* Nici tunelul şi nici hangarul nu erau prevăzute cu uşi culisante, probabil datorită complicaţiilor constructive, care nu erau momentan necesare. Hangarul avea totuşi, n partea de sus, un sistem mecanic de perdea", confecţionat dintr-un material semitransparent, care nu era lăsat dect pe un sfert din nălţimea intrării.

* Ulterior aveam să aflu că bucătăria fusese amenajată cţiva kilometri mai la vale şi că, ntr-adevăr, un grup de militari din echipa specială a DZ făcea zilnic drumul cu un camion, aducnd hrana pentru cei din bază.

* Maşina a forat la nceput după o ciudată deviaţie a cmpului magnetic. La scurt timp, nsă, am realizat eroarea, astfel că s-a procedat la corecţia traiectoriei. Uite, chiar aici, spuse Cezar, oprindu-se n curba spre stnga a tunelului.

M-am oprit şi eu, admirnd modul elegant de racordare a galeriei. După curbă, aceasta se ntindea perfect dreaptă cale de vreo cincizeci de metri ntr-un fel foarte asemănător cu un tunel de metrou, deşi era poate ceva mai lată. La capătul acestei distanţe, n inima muntelui am văzut ceva ce semăna cu o poartă imensă, care parcă se deplasase prin culisare spre stnga, ocupnd acum mai puţin de un sfert din lăţimea galeriei.

* Exista şi o gheretă modernă, ngustă dar destul de lungă pe partea dreaptă, imediat nainte de marea intrare ntr-o altă galerie pe care deja o puteam vedea; această intrare era străjuită de uşa enormă care culisase.

* n timp ce ne ndreptam spre galeria cea mare, Cezar mi-a relatat faptul că, iniţial au forat ntr-o altă zonă a muntelui, pentru a urmări să ocolească bariera energetică de la intrarea n tunelul principal din interiorul muntelui. Au ales o locaţie mai sus, pe coastă, la aproximativ trei sute de metri de zona n care fusese stabilită baza şi au forat cteva zile, deoarece distanţa pnă la tunel era mult mai mare, iar pătrunderea nu era n plan orizontal, ceea ce ngreuna mult procedurile tehnice. Pnă la urmă au ajuns la peretele tunelului, nsă orice efort de a-1 străpunge a fost zadarnic. Nu ceda nici la jetul de plasmă, nici la cmpul magnetic şi nici la dinţii frezelor. Au fost nevoiţi să abandoneze acea variantă şi să astupe intrarea n galeria pe care tocmai o foraseră. S-a revenit deci la punctul iniţial şi s-a nceput străpungerea plană a peretului de rocă, pnă cnd au ajuns la bariera de energie.

* Mă aflam n spatele lui Cezar, privind tavanul galeriei, acolo unde se realizase racordul cu marele tunel. De fapt, mai nti erau cţiva metri de galerie n roca muntelui, la un diametru mai mare dect galeria săpată de dispozitivul american cu plasmă; pe această porţiune pereţii nu erau finisaţi, ci neregulaţi, cu multe colţuri, n plus, această zonă a galeriei, care avea aproximativ şase metri n lungime, nu era circulară ci avea secţiunea pătrată. Racordul celor două galerii s-a făcut doar la nivelul solului, care a fost nivelat ntr-o uşoară pantă descendentă, dinspre galeria noastră către galeria antică, de dimensiuni mai mari. Diferenţa de nivel era cam de un metru şi puteam să o observ foarte bine n zona tavanului, la mbinarea dintre cele două tuneluri. Forarea a fost aproape concentrică cu galeria antică, nsă nimeni nu putea să explice cum a fost posibil ca acest tunel să nceapă brusc, din interiorul muntelui. Ea era n mod evident o lucrare artificială.

* acelaşi material care nvelea şi coridorul. Bordurile naintau pnă n dreptul scutului, exact la lăţimea coridorului. De o parte şi de alta a acestor borduri erau plasate cele patru vehicule electrice.

* Marea Galerie se termina brusc n aula gigantică din interiorul muntelui, care măsura n nălţime cam treizeci de metri şi avea o lungime pe care am apreciat-o la aproximativ o sută de metri. Sala Proiecţiilor, care practic era delimitată de scutul energetic, avea dimensiuni ceva mai mici dect cele ale aulei din munte, nălţimea Sălii Proiecţiilor era de circa douăzeci de metri, poate chiar mai mult.Ea mi apărea ca fiind imensă. De la capătul coridorului pnă la scutul energetic, n linie dreaptă erau cam şapte-opt metri; această distanţă era delimitată de două borduri din acelaşi material care nvelea şi coridorul. Bordurile naintau pnă n dreptul scutului, exact la lăţimea coridorului. De o parte şi de alta a acestor borduri erau plasate cele patru vehicule electrice.


A treia carte




* drum forestier pentru alimentare bazei


* Helioport la 50 m de intrarea in munte

* Hangar ( situat in partea stanga a tunelului) - intrare finisata ,etanseizata

* usa hangarului inteligent camuflata in peretele muntelui

* Module sferice - su disparut

* Locatia tintea se se confunde din ce in ce mai mult cu vegetaia inconjuratoare

* au fost montate sisteme reduntante de alarma si protectie extrem de sofisticate

* Atat la hangar cat si la intrarea in tunel au fost montate usi gigantice,etanse,culisante

* Am pătruns toţi printr-o intrare secundară din dreapta, de mărimea unei uşi obişnuite. Hangarul era uriaş şi intens luminat.

* La cţiva metri de la intrare, pe partea dreaptă, erau plasate cele trei construcţii lungi pe care le văzusem şi n urmă cu doi ani, n care fuseseră improvizate laboratoarele de cercetare.

* Gărzile romneşti erau schimbate zilnic cu un camion militar, care venea pnă la o anumită distanţă de bază.

* In afară de nchiderea tunelului cu uşa de oţel camuflată şi culisantă, interiorul fusese dotat cu un sistem mult mai bun de iluminare, care permitea observarea fiecărui detaliu. Astfel, ceea ce mi-a atras imediat atenţia a fost faptul că prima porţiune de aproximativ zece metri, care mai apoi cotea spre stnga şi care fusese practic forată n piatra muntelui,

* n formaţie completă am ajuns la intrarea n marele tunel, a cărui uşă gigantică de oţel culisase cam un metru şi jumătate la dreapta, lăsnd astfel spaţiul necesar pentru a pătrunde năuntru.

* Chiar la intrarea n tunel, după uşa metalică, aşezate direct pe covorul de cauciuc negru se aflau patru vehicule electrice

* Am remarcat faptul că erau foarte silenţioase, deşi am văzut că rulau cu aproape douăzeci de mile pe oră.

* Am virat spre stnga şi apoi am mers drept către intrarea n Marea Galerie. Imensa poartă de piatră era deplasată n stnga, dar naintea ei era sistemul complicat de senzori cu laser.

* Am remarcat că acum, cnd parcurgeam acelaşi drum dar nu pe jos, efectul era diferit. Viteza vehiculului era mai mare dect a mersului obişnuit pe jos şi aceasta era de ajuns pentru a crea un fel de sen zaţie hipnotică

* Am ajuns n faţa scutului energetic al Sălii Proiecţiilor, care lumina ntr-o splendidă nuanţă de albastru


Descrierea tunelului spre Egipt


* Este tunelul din partea stanga (din cele 3 tunele)

* are 7 m latime 10 inaltime

* de la intrarea in el ,Tunelul mergea n linie dreaptă cam şapte-opt metri, apoi urma o curbă spre stnga destul de strnsă, după care am văzut că el se ntindea n faţă fără nicio altă deviere.

* Apoi, mult mai n faţă, poate după cteva sute de metri, el se curba lin spre n jos, cobornd n scoarţa terestră pnă cnd raza de curbură a devenit prea mare şi nu mai puteam să urmăresc traseul

* pentru acest tunel, care conduce sub platoul Gizeh, de lngă Cairo.


SCHEMA STRUCTURII ENIGMATICE DIN INTERIORUL MUNŢILOR BUCEGI



Imagine adaugata



VEDERE DE SUS A AULEI DIN INTERIORUL MUNTELUI



Imagine adaugata



Intrarea in primul tunel (spre egipt)


Imagine adaugata




Lucruri esentiale



1. in apropierea tunelului se afla la 50 m, un helioport

2.in dreapta tunelului se afla un hangar de 10 m inaltime si 50 adancime

3.in apropierea tunelului se afla un drum forestier folosit pentru alimentarea bazei

4. intrare in hangar este acum finisata ,etanseizata iar usa hangarului este inteligent camuflata in peretele muntelui

5. Module sferice - au disparut

6.Locatia tinde se se confunde din ce in ce mai mult cu vegetaia inconjuratoare

7.Atat la hangar cat si la intrarea in tunel au fost montate usi gigantice,etanse,culisante

8. La cţiva metri de la intrare, pe partea dreaptă, sunt plasate trei construcţii lungi

Deci: Intrarea in tunel nu este o gaura sapata cu lopata.Este gigantica,pazita de sisteme sofisticate,camuflata inteligent in peisaj.In apropierea acestuia se afla un drum forestier si un helioport la 50 m (detalii dupa care poate fi mai usor indentificata locatia)

- am mentionat si descrierea primului tunel pt ca orientarea acestuia pozitoneaza mai clar deschiderea tunelului in peretele muntelui.Drumul facut de la intrarea in tunel pana la Sala proiectiilor e un alt detaliu important.



o harta si cateva explicatii pe ea.




Imagine adaugata



Click pe imagine pentru a vedea mai mare


Eu cred ca au sapat dinspre versantul cu Buseni pt ca e singurul loc unde se poate sapa in plan orizontal la altitudinea de 1000- 1300 m ,nefiind foarte departe de perpendiculara de 1000 m de la sfinx.Stim clar ca nu au sapat oblic din carte:

" n timp ce ne ndreptam spre galeria cea mare, Cezar mi-a relatat faptul că, iniţial au forat ntr-o altă zonă a muntelui, pentru a urmări să ocolească bariera energetică de la intrarea n tunelul principal din interiorul muntelui. Au ales o locaţie mai sus, pe coastă, la aproximativ trei sute de metri de zona n care fusese stabilită baza şi au forat cteva zile, deoarece distanţa pnă la tunel era mult mai mare, iar pătrunderea nu era n plan orizontal, ceea ce ngreuna mult procedurile tehnice. Pnă la urmă au ajuns la peretele tunelului, nsă orice efort de a-1 străpunge a fost zadarnic. Nu ceda nici la jetul de plasmă, nici la cmpul magnetic şi nici la dinţii frezelor. Au fost nevoiţi să abandoneze acea variantă şi să astupe intrarea n galeria pe care tocmai o foraseră. S-a revenit deci la punctul iniţial şi s-a nceput străpungerea plană a peretului de rocă, pnă cnd au ajuns la bariera de energie."

Dupa cum vedeti distanta maxima care ar fi de la intrarea in tunel pana la Sala Proiectiilor
e de 3 km (posibil si cateva sute de metrii mai mult).E clar ca e o distanta mai maricica pt ca foloseau masini electrice pt a se deplasa ;

"Att pe culoarul din mijloc al hangarului, ct şi afară, aproape de gura tunelului, am văzut mai multe vehicule mici cu motor electric, pe care unii dintre cei de acolo le foloseau pentru a se deplasa n interior. "

si mai stim ,tot din carte,ca ele se puteau deplasa cu maxim 20 mile pe ora (aproximativ 40 km pe ora).

La prima intrare in tunel ,cinamar nu s-a deplasat cu masinile electrice.In schimb atunci cand a fost in tunelul spre egipt ,precizeaza ca a folosit acele masini electrice.Insa nu foloseau o viteza foarte mare pt a nu adormi (acesta fiind efectul unei deplasari rapide in timp ce priveai tavanul/interiorul tunelului,care este alcatuit dintr-un material special).Deci detaliile astea ne dau oarecum distanta de la intrare pana la Sala Proiectiilor,care dupa aprecierile mele nu poate fi mai mult de 3 km.

Concluzia mea e ca pe o raza de 3 km (din zona sfinxului),la o altitudine de 1000-1300 m , e intrarea in tunel.


Imagine adaugata



Click pe imagine pentru a vedea mai mare


Altitudinea medie a oraşului Buşteni este de 850 m.
Sfinxul este situat la 2.216 metri altitudine, iar Babele la 2.206 metri


  • 0



Noiembrie 2014

L M M J V S D
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24 252627282930

Posturile recente

Albumele mele

Ultimele comentarii

Imagine aleatoare din album

viata maestrilor

useri care vad blogul

0 membri, 0 vizitatori, 0 utilizatori anonimi

Cauta in blogul meu