Salt la continut






Fotografie
- - - - -

Descoperirea din Bucegi

Publicat de mysticsoul , 12 October 2008 · 588 Vizualizari

Detalii privind locatia din Bucegi



* In primul rand e situata intre Sfinx si Babele , la 1000 de m sub ele.


In urmatoarele subpuncte voi mentiona citate din cele 3 carti care descriu locatia

Prima carte



* Cufundat în aceste gânduri aproape că nu am observat coborârea elicopterului, care se apropia de noua bază ce fusese construită în munţi. Reflecţiile mele s-au evaporat ca prin farmec la vederea ansamblului care se afla la câţiva zeci de metri sub mine.

* Puteam, de asemenea, să observ singurul drum amenajat, destul de larg, care venea din vale prin pădure, precum şi cele două centuri de securitate militară a accesului în bază; ele apăreau ca un fel de hotare late, formând fiecare aproape un cerc complet înjurul unei intrări mari în peretele stâncos al muntelui, între cele două centuri concentrice de securitate exista un parc de camioane militare, câteva autovehicule de teren, precum şi două trei vehicule a căror formă şi scop nu le-am putut identifica pe loc.

* Observaţiile mele generale au fost întrerupte de aterizarea elicopterului pe un loc amenajat în interiorul perimetrului principal, după a doua centură de securitate.

* În faţa mea, puţin lateral dreapta de la locul în care mă aflam, se deschidea în munte gura largă a unui tunel.

* Gura tunelului era blocată de o barieră lată din metal, fiind păzită de o parte şi de alta de doi militari americani; uniforma lor sugera că făceau parte din trupele de elită ale puşcaşilor marini.

* Insă ceea ce mi-a atras îndeosebi privirea era uriaşul hangar săpat în piatra muntelui, care se afla în dreapta tunelului păzit. Era imens, măsurând cam zece metri înălţime şi, din câte am putut eu aprecia, cam cincizeci de metri adâncime. Era perfect realizat, cu pereţii finisaţi şi bolta curbată în mod impecabil.

* Atât pe culoarul din mijloc al hangarului, cât şi afară, aproape de gura tunelului, am văzut mai multe vehicule mici cu motor electric, pe care unii dintre cei de acolo le foloseau pentru a se deplasa în interior.

* Nici tunelul şi nici hangarul nu erau prevăzute cu uşi culisante, probabil datorită complicaţiilor constructive, care nu erau momentan necesare. Hangarul avea totuşi, în partea de sus, un sistem mecanic de „perdea", confecţionat dintr-un material semitransparent, care nu era lăsat decât pe un sfert din înălţimea intrării.

* Ulterior aveam să aflu că bucătăria fusese amenajată câţiva kilometri mai la vale şi că, într-adevăr, un grup de militari din echipa specială a DZ făcea zilnic drumul cu un camion, aducând hrana pentru cei din bază.

* Maşina a forat la început după o ciudată deviaţie a câmpului magnetic. La scurt timp, însă, am realizat eroarea, astfel că s-a procedat la corecţia traiectoriei. Uite, chiar aici, spuse Cezar, oprindu-se în curba spre stânga a tunelului.

M-am oprit şi eu, admirând modul elegant de racordare a galeriei. După curbă, aceasta se întindea perfect dreaptă cale de vreo cincizeci de metri într-un fel foarte asemănător cu un tunel de metrou, deşi era poate ceva mai lată. La capătul acestei distanţe, în inima muntelui am văzut ceva ce semăna cu o poartă imensă, care parcă se deplasase prin culisare spre stânga, ocupând acum mai puţin de un sfert din lăţimea galeriei.

* Exista şi o gheretă modernă, îngustă dar destul de lungă pe partea dreaptă, imediat înainte de marea intrare într-o altă galerie pe care deja o puteam vedea; această intrare era străjuită de uşa enormă care culisase.

* În timp ce ne îndreptam spre galeria cea mare, Cezar mi-a relatat faptul că, iniţial au forat într-o altă zonă a muntelui, pentru a urmări să ocolească bariera energetică de la intrarea în tunelul principal din interiorul muntelui. Au ales o locaţie mai sus, pe coastă, la aproximativ trei sute de metri de zona în care fusese stabilită baza şi au forat câteva zile, deoarece distanţa până la tunel era mult mai mare, iar pătrunderea nu era în plan orizontal, ceea ce îngreuna mult procedurile tehnice. Până la urmă au ajuns la peretele tunelului, însă orice efort de a-1 străpunge a fost zadarnic. Nu ceda nici la jetul de plasmă, nici la câmpul magnetic şi nici la dinţii frezelor. Au fost nevoiţi să abandoneze acea variantă şi să astupe intrarea în galeria pe care tocmai o foraseră. S-a revenit deci la punctul iniţial şi s-a început străpungerea plană a peretului de rocă, până când au ajuns la bariera de energie.

* Mă aflam în spatele lui Cezar, privind tavanul galeriei, acolo unde se realizase racordul cu marele tunel. De fapt, mai întâi erau câţiva metri de galerie în roca muntelui, la un diametru mai mare decât galeria săpată de dispozitivul american cu plasmă; pe această porţiune pereţii nu erau finisaţi, ci neregulaţi, cu multe colţuri, în plus, această zonă a galeriei, care avea aproximativ şase metri în lungime, nu era circulară ci avea secţiunea pătrată. Racordul celor două galerii s-a făcut doar la nivelul solului, care a fost nivelat într-o uşoară pantă descendentă, dinspre galeria noastră către galeria antică, de dimensiuni mai mari. Diferenţa de nivel era cam de un metru şi puteam să o observ foarte bine în zona tavanului, la îmbinarea dintre cele două tuneluri. Forarea a fost aproape concentrică cu galeria antică, însă nimeni nu putea să explice cum a fost posibil ca acest tunel să înceapă brusc, din interiorul muntelui. Ea era în mod evident o lucrare artificială.

* acelaşi material care învelea şi coridorul. Bordurile înaintau până în dreptul scutului, exact la lăţimea coridorului. De o parte şi de alta a acestor borduri erau plasate cele patru vehicule electrice.

* Marea Galerie se termina brusc în aula gigantică din interiorul muntelui, care măsura în înălţime cam treizeci de metri şi avea o lungime pe care am apreciat-o la aproximativ o sută de metri. Sala Proiecţiilor, care practic era delimitată de scutul energetic, avea dimensiuni ceva mai mici decât cele ale aulei din munte, înălţimea Sălii Proiecţiilor era de circa douăzeci de metri, poate chiar mai mult.Ea îmi apărea ca fiind imensă. De la capătul coridorului până la scutul energetic, în linie dreaptă erau cam şapte-opt metri; această distanţă era delimitată de două borduri din acelaşi material care învelea şi coridorul. Bordurile înaintau până în dreptul scutului, exact la lăţimea coridorului. De o parte şi de alta a acestor borduri erau plasate cele patru vehicule electrice.


A treia carte




* drum forestier pentru alimentare bazei


* Helioport la 50 m de intrarea in munte

* Hangar ( situat in partea stanga a tunelului) - intrare finisata ,etanseizata

* usa hangarului inteligent camuflata in peretele muntelui

* Module sferice - su disparut

* Locatia tintea se se confunde din ce in ce mai mult cu vegetaia inconjuratoare

* au fost montate sisteme reduntante de alarma si protectie extrem de sofisticate

* Atat la hangar cat si la intrarea in tunel au fost montate usi gigantice,etanse,culisante

* Am pătruns toţi printr-o intrare secundară din dreapta, de mărimea unei uşi obişnuite. Hangarul era uriaş şi intens luminat.

* La câţiva metri de la intrare, pe partea dreaptă, erau plasate cele trei construcţii lungi pe care le văzusem şi în urmă cu doi ani, în care fuseseră improvizate laboratoarele de cercetare.

* Gărzile româneşti erau schimbate zilnic cu un camion militar, care venea până la o anumită distanţă de bază.

* In afară de închiderea tunelului cu uşa de oţel camuflată şi culisantă, interiorul fusese dotat cu un sistem mult mai bun de iluminare, care permitea observarea fiecărui detaliu. Astfel, ceea ce mi-a atras imediat atenţia a fost faptul că prima porţiune de aproximativ zece metri, care mai apoi cotea spre stânga şi care fusese practic forată în piatra muntelui,

* în formaţie completă am ajuns la intrarea în marele tunel, a cărui uşă gigantică de oţel culisase cam un metru şi jumătate la dreapta, lăsând astfel spaţiul necesar pentru a pătrunde înăuntru.

* Chiar la intrarea în tunel, după uşa metalică, aşezate direct pe covorul de cauciuc negru se aflau patru vehicule electrice

* Am remarcat faptul că erau foarte silenţioase, deşi am văzut că rulau cu aproape douăzeci de mile pe oră.

* Am virat spre stânga şi apoi am mers drept către intrarea în Marea Galerie. Imensa poartă de piatră era deplasată în stânga, dar înaintea ei era sistemul complicat de senzori cu laser.

* Am remarcat că acum, când parcurgeam acelaşi drum dar nu pe jos, efectul era diferit. Viteza vehiculului era mai mare decât a mersului obişnuit pe jos şi aceasta era de ajuns pentru a crea un fel de sen zaţie hipnotică

* Am ajuns în faţa scutului energetic al Sălii Proiecţiilor, care lumina într-o splendidă nuanţă de albastru


Descrierea tunelului spre Egipt


* Este tunelul din partea stanga (din cele 3 tunele)

* are 7 m latime 10 inaltime

* de la intrarea in el ,Tunelul mergea în linie dreaptă cam şapte-opt metri, apoi urma o curbă spre stânga destul de strânsă, după care am văzut că el se întindea în faţă fără nicio altă deviere.

* Apoi, mult mai în faţă, poate după câteva sute de metri, el se curba lin spre în jos, coborând în scoarţa terestră până când raza de curbură a devenit prea mare şi nu mai puteam să urmăresc traseul

* pentru acest tunel, care conduce sub platoul Gizeh, de lângă Cairo.


SCHEMA STRUCTURII ENIGMATICE DIN INTERIORUL MUNŢILOR BUCEGI



Imagine adaugata



VEDERE DE SUS A AULEI DIN INTERIORUL MUNTELUI



Imagine adaugata



Intrarea in primul tunel (spre egipt)


Imagine adaugata




Lucruri esentiale



1. in apropierea tunelului se afla la 50 m, un helioport

2.in dreapta tunelului se afla un hangar de 10 m inaltime si 50 adancime

3.in apropierea tunelului se afla un drum forestier folosit pentru alimentarea bazei

4. intrare in hangar este acum finisata ,etanseizata iar usa hangarului este inteligent camuflata in peretele muntelui

5. Module sferice - au disparut

6.Locatia tinde se se confunde din ce in ce mai mult cu vegetaia inconjuratoare

7.Atat la hangar cat si la intrarea in tunel au fost montate usi gigantice,etanse,culisante

8. La câţiva metri de la intrare, pe partea dreaptă, sunt plasate trei construcţii lungi

Deci: Intrarea in tunel nu este o gaura sapata cu lopata.Este gigantica,pazita de sisteme sofisticate,camuflata inteligent in peisaj.In apropierea acestuia se afla un drum forestier si un helioport la 50 m (detalii dupa care poate fi mai usor indentificata locatia)

- am mentionat si descrierea primului tunel pt ca orientarea acestuia pozitoneaza mai clar deschiderea tunelului in peretele muntelui.Drumul facut de la intrarea in tunel pana la Sala proiectiilor e un alt detaliu important.



o harta si cateva explicatii pe ea.




Imagine adaugata



Click pe imagine pentru a vedea mai mare


Eu cred ca au sapat dinspre versantul cu Buseni pt ca e singurul loc unde se poate sapa in plan orizontal la altitudinea de 1000- 1300 m ,nefiind foarte departe de perpendiculara de 1000 m de la sfinx.Stim clar ca nu au sapat oblic din carte:

" În timp ce ne îndreptam spre galeria cea mare, Cezar mi-a relatat faptul că, iniţial au forat într-o altă zonă a muntelui, pentru a urmări să ocolească bariera energetică de la intrarea în tunelul principal din interiorul muntelui. Au ales o locaţie mai sus, pe coastă, la aproximativ trei sute de metri de zona în care fusese stabilită baza şi au forat câteva zile, deoarece distanţa până la tunel era mult mai mare, iar pătrunderea nu era în plan orizontal, ceea ce îngreuna mult procedurile tehnice. Până la urmă au ajuns la peretele tunelului, însă orice efort de a-1 străpunge a fost zadarnic. Nu ceda nici la jetul de plasmă, nici la câmpul magnetic şi nici la dinţii frezelor. Au fost nevoiţi să abandoneze acea variantă şi să astupe intrarea în galeria pe care tocmai o foraseră. S-a revenit deci la punctul iniţial şi s-a început străpungerea plană a peretului de rocă, până când au ajuns la bariera de energie."

Dupa cum vedeti distanta maxima care ar fi de la intrarea in tunel pana la Sala Proiectiilor
e de 3 km (posibil si cateva sute de metrii mai mult).E clar ca e o distanta mai maricica pt ca foloseau masini electrice pt a se deplasa ;

"Atât pe culoarul din mijloc al hangarului, cât şi afară, aproape de gura tunelului, am văzut mai multe vehicule mici cu motor electric, pe care unii dintre cei de acolo le foloseau pentru a se deplasa în interior. "

si mai stim ,tot din carte,ca ele se puteau deplasa cu maxim 20 mile pe ora (aproximativ 40 km pe ora).

La prima intrare in tunel ,cinamar nu s-a deplasat cu masinile electrice.In schimb atunci cand a fost in tunelul spre egipt ,precizeaza ca a folosit acele masini electrice.Insa nu foloseau o viteza foarte mare pt a nu adormi (acesta fiind efectul unei deplasari rapide in timp ce priveai tavanul/interiorul tunelului,care este alcatuit dintr-un material special).Deci detaliile astea ne dau oarecum distanta de la intrare pana la Sala Proiectiilor,care dupa aprecierile mele nu poate fi mai mult de 3 km.

Concluzia mea e ca pe o raza de 3 km (din zona sfinxului),la o altitudine de 1000-1300 m , e intrarea in tunel.


Imagine adaugata



Click pe imagine pentru a vedea mai mare


Altitudinea medie a oraşului Buşteni este de 850 m.
Sfinxul este situat la 2.216 metri altitudine, iar Babele la 2.206 metri


  • 0



August 2014

L M M J V S D
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
2526 27 28293031

Posturile recente

Albumele mele

Ultimele comentarii

Imagine aleatoare din album

d.gif

useri care vad blogul

0 membri, 0 vizitatori, 0 utilizatori anonimi

Cauta in blogul meu