"Be quiet or the cute little bunny gets it!!!"
...
- Haide, hai ca n-avem timp! il grabi tatal iepuroi...
- De ce ne grabim asa tati? intreba puiul…
- Pentru ca vine Pastele, si trebuie sa avem pregatite cadourile pentru copiii cumi... cu bani...
- Noi le ducem cadouri de Paste copiilor?
- Da fiule, si trebuie sa ne grabim pentru ca la Cora e aglomeratie mare zilele astea, si nu am vrea sa ramana vreun copil bogat fara cadou de Paste...
- Dar de ce doar la copiii bogati mergem?
- Pentru ca ei stiu mai bine sa ne aprecieze, ei ne asteapta mai cu pofta in inima... Ei nu au uitat de adevaratele valori ale acestei sarbatori... ei nu au uitat despre ce e vorba in aceste zile...
- Da, despre familie, iubire, caldura...
- Nu, despre cadouri... haide ca iar stam la cozi pana diseara...
- Pai... si nu putem sa ducem cadouri si copiilor saraci? Ca poate s-ar bucura si ei...
- Nu nu, ca ei nu ne lasa nimic de mancare, poate doar niste iarba din asta poluata de pe marginea santului... nu mai mergem la ei ca nu stiu sa ne primeasca asa cum se cuvine, ei nu au bucurie in suflet cand aud de noi, unii nici macar n-au auzit de noi... Ei se bucura la alte lucruri mai mult, lucruri in care pun mai mult suflet decat bani... noi n-avem asa ceva... Mergem numai la casele mari, ca acolo ne asteapta si cu tot felul de bunatati pe masa...
- Pai credeam ca le ducem cadouri pentru bucuria pe care ele o produc, nu ca sa avem noi ceva de castigat…
- Of fiule, mai ai multe de invatat, totul e pe interes in lumea asta… nu oferi ceva fara sa astepti ceva in schimb…
- Pai da, daca oferi dragoste si caldura si bunatate, ai vrea sa primesti aceleasi lucruri in schimb… si poate asa lumea ar fi mai buna… dar altfel… ducem cadouri ca sa primim cadouri?
- Asa se face, schimb de cadouri, de urari, ideea e sa se respecte traditia, nu sa aiba vreun efect in sufletul celor ce ofera sau primesc…
Iepurasul cel mic se bucura gandindu-se ca va aduce un zambet pe fata copiilor, dar parca ceva nu i se parea in regula...
Trecand pe strada in caleasca invizibila construita de tatal sau cu multi ani in urma, zguduit de gropile construite de oameni cu si mai multi ani in urma, iepurasul observa o fetita stand singurica langa un copac...
- Tati, eu cobor aici nitel, ne intalnim diseara la vizuina de la Sofitel, da?
- Bine, vezi sa nu intarzii ca altfel incep copiii sa boceasca dupa cadouri... si stii cat de razgaiati pot sa fie unii...
Tatal pleca mai departe claxonand-o insistent pe Zana Maseluta careia i se oprise motorul la semafor, in timp ce iepurasul se apropie de fetita de langa copac...
Aceasta plangea incetisor cu mainile pe fata…
- De ce plangi? O intreba iepurasul, care in preajma puritatii fetitei devenise vizibil… Plangi pentru ca nu are cine sa-ti aduca niciun cadou de Paste? Ce ai vrea, o papusica noua? Ciocolata? o intreba el, gandindu-se ca ar putea sustrage cateva cadouri din sacul tatalui sau…
- Nu… nu-mi trebuie cadouri din astea…
- Ah… ai destule papusi si te-ai saturat de ciocolata? Pai… atunci poate… o casuta pe care sa o pui in curtea din spatele casei si sa te joci acolo cu prietenii?
- Nu, nu am de fapt nicio papusa si nici nu mai stiu cand am mancat ultima oara ciocolata… si… stau la bloc intr-o camera mica, n-as avea unde sa pun casuta aceea… plus ca prietenii mei nu ma plac, mereu rad de mine pentru ca sunt saraca…
- Pai si atunci… de ce nu ti-ar placea o papusica, daca spui ca nu ai? o intreba iepurasul putin mirat, stiind de la tatal sau ca toti copiii se bucura atunci cand primesc o jucarie noua… Asa ar vedea si ceilalti copii ca nu esti saraca, daca ai avea si tu jucarii ca si ei…
- Nu asta e ce ma doare, nu de papusi imi pasa mie... Oricum... daca ai papusi mai multe poate esti mai fericit... dar nu inseamna neaparat ca esti mai bun...
- Atunci ce e? De ce plangi daca nici de papusi nu-ti pasa, nici de faptul ca ceilalti copii rad de tine?
- Mama mea e bolnava… sta in pat toata ziua si e palida si trista… si ma doare sa o vad asa si nu pot sa fac nimic pentru ea… Nu cred ca o papusa sau orice alta jucarie fie ea cat de scumpa si frumoasa ar putea sa faca vreun bine pentru mama… sau pentru mine… spuse fetita, stergandu-si cu maneca bluzitei ochii albastri…
- Dar… tata spunea ca importante sunt cadourile… copiilor le plac jucariile…
- Da, le plac… caci mai mult nu stiu, decat sa se joace… nu au nicio grija si nicio durere… decat poate… ca nu au primit jucaria pe care si-o doreau si au primit alta… Chiar ma bucur pentru ei, ar trebui sa stie sa fie recunoscatori parintilor pentru tot ce au… Dar mama nu ma are decat pe mine, si eu pe ea, cum as putea sa ma bucur de jucarii sau cadouri cand cea pe care o iubesc cel mai mult sufera? Vezi tu mai iepuras, eu sunt micuta, dar atunci cand suferi iti dai seama de multe lucruri, si trebuie sa cresti… si eu stiu cat de putin conteaza orice cadou, orice jucarie, orice… orice! pe langa binele celor dragi si pe langa dragostea lor… Multi copii nu stiu asta, caci le pasa doar de propriile jucarii… Poate lumea ar trebui sa ofere nu cadouri, ci… mult bine… dragoste... pentru cei din jur… dupa nevoile lor… dupa posibilitatile lor…
- Adica sa nu mai ofere cadouri? Dar si cadourile aduc bucurie…
- Mie nu iepuras… mie nu… poate nici altora… E usor sa oferi un cadou… e mai greu sa oferi ceva care sa foloseasca sau sa aiba suflet in el… pentru ca oamenii nu sunt asa atenti la cei din jur ca sa vada ce ar avea nevoie, ce le-ar face bine… o vorba buna, o incurajare… Dar e normal… de ce ar sta cineva sa vada ce are nevoie fiecare, cand nici ce au nevoie ei nu stiu cu adevarat?
- Da, e greu sa fii atent la toti oamenii sa vezi ce-si doresc… mai ales cand la tine nu se uita nimeni… dar… uite, macar de Paste isi aduc aminte si de ceilalti, si le spun o vorba frumoasa, fac un cadou… Multi nu au primit tot anul un cadou, poate nici macar o vorba buna, o urare… Asa ca vezi, tot e bine ca de Paste oamenii isi amintesc…
- Da, si de Craciun… ce bine ca exista cateva zile pe an in care oamenii sa-si aduca aminte de cei din jur… daca nu ar fi existat zilele astea in calendar… ce ne-am fi facut mai iepuras, cu atatia oameni reci in jur? Dar chiar si asa… oamenii nici nu se gandesc ce se sarbatoreste de Paste, si nici ce inseamna asta…
- Cum, Pastele e venirea Iepurasului, o stie toata lumea… si apoi, dupa 40 de zile, e Inaltarea, cand eu si cu tata luam caleasca invizibila si plecam in zbor spre tarile calde…
- Da… asta cred si unii oameni… caci cine sa le explice altfel? Hai ca te las, cineva are nevoie de mine mai mult decat ai tu… Mai mult decat are oricine altcineva nevoie de tine si de cadourile tale… Ah, si daca tot e Pastele, sa-ti fac si eu o urare: Fie ca niciun mesaj de sarbatori sa nu mai inceapa cu "fie ca", si nicio urare de Paste sa nu mai contina cuvantul "lumina"... Macar putina originalitate, daca sufletul nu reuseste sa patrunda ceea ce gura spune...
...
autor: Ioan Stoenica
...
- Haide, hai ca n-avem timp! il grabi tatal iepuroi...
- De ce ne grabim asa tati? intreba puiul…
- Pentru ca vine Pastele, si trebuie sa avem pregatite cadourile pentru copiii cumi... cu bani...
- Noi le ducem cadouri de Paste copiilor?
- Da fiule, si trebuie sa ne grabim pentru ca la Cora e aglomeratie mare zilele astea, si nu am vrea sa ramana vreun copil bogat fara cadou de Paste...
- Dar de ce doar la copiii bogati mergem?
- Pentru ca ei stiu mai bine sa ne aprecieze, ei ne asteapta mai cu pofta in inima... Ei nu au uitat de adevaratele valori ale acestei sarbatori... ei nu au uitat despre ce e vorba in aceste zile...
- Da, despre familie, iubire, caldura...
- Nu, despre cadouri... haide ca iar stam la cozi pana diseara...
- Pai... si nu putem sa ducem cadouri si copiilor saraci? Ca poate s-ar bucura si ei...
- Nu nu, ca ei nu ne lasa nimic de mancare, poate doar niste iarba din asta poluata de pe marginea santului... nu mai mergem la ei ca nu stiu sa ne primeasca asa cum se cuvine, ei nu au bucurie in suflet cand aud de noi, unii nici macar n-au auzit de noi... Ei se bucura la alte lucruri mai mult, lucruri in care pun mai mult suflet decat bani... noi n-avem asa ceva... Mergem numai la casele mari, ca acolo ne asteapta si cu tot felul de bunatati pe masa...
- Pai credeam ca le ducem cadouri pentru bucuria pe care ele o produc, nu ca sa avem noi ceva de castigat…
- Of fiule, mai ai multe de invatat, totul e pe interes in lumea asta… nu oferi ceva fara sa astepti ceva in schimb…
- Pai da, daca oferi dragoste si caldura si bunatate, ai vrea sa primesti aceleasi lucruri in schimb… si poate asa lumea ar fi mai buna… dar altfel… ducem cadouri ca sa primim cadouri?
- Asa se face, schimb de cadouri, de urari, ideea e sa se respecte traditia, nu sa aiba vreun efect in sufletul celor ce ofera sau primesc…
Iepurasul cel mic se bucura gandindu-se ca va aduce un zambet pe fata copiilor, dar parca ceva nu i se parea in regula...
Trecand pe strada in caleasca invizibila construita de tatal sau cu multi ani in urma, zguduit de gropile construite de oameni cu si mai multi ani in urma, iepurasul observa o fetita stand singurica langa un copac...
- Tati, eu cobor aici nitel, ne intalnim diseara la vizuina de la Sofitel, da?
- Bine, vezi sa nu intarzii ca altfel incep copiii sa boceasca dupa cadouri... si stii cat de razgaiati pot sa fie unii...
Tatal pleca mai departe claxonand-o insistent pe Zana Maseluta careia i se oprise motorul la semafor, in timp ce iepurasul se apropie de fetita de langa copac...
Aceasta plangea incetisor cu mainile pe fata…
- De ce plangi? O intreba iepurasul, care in preajma puritatii fetitei devenise vizibil… Plangi pentru ca nu are cine sa-ti aduca niciun cadou de Paste? Ce ai vrea, o papusica noua? Ciocolata? o intreba el, gandindu-se ca ar putea sustrage cateva cadouri din sacul tatalui sau…
- Nu… nu-mi trebuie cadouri din astea…
- Ah… ai destule papusi si te-ai saturat de ciocolata? Pai… atunci poate… o casuta pe care sa o pui in curtea din spatele casei si sa te joci acolo cu prietenii?
- Nu, nu am de fapt nicio papusa si nici nu mai stiu cand am mancat ultima oara ciocolata… si… stau la bloc intr-o camera mica, n-as avea unde sa pun casuta aceea… plus ca prietenii mei nu ma plac, mereu rad de mine pentru ca sunt saraca…
- Pai si atunci… de ce nu ti-ar placea o papusica, daca spui ca nu ai? o intreba iepurasul putin mirat, stiind de la tatal sau ca toti copiii se bucura atunci cand primesc o jucarie noua… Asa ar vedea si ceilalti copii ca nu esti saraca, daca ai avea si tu jucarii ca si ei…
- Nu asta e ce ma doare, nu de papusi imi pasa mie... Oricum... daca ai papusi mai multe poate esti mai fericit... dar nu inseamna neaparat ca esti mai bun...
- Atunci ce e? De ce plangi daca nici de papusi nu-ti pasa, nici de faptul ca ceilalti copii rad de tine?
- Mama mea e bolnava… sta in pat toata ziua si e palida si trista… si ma doare sa o vad asa si nu pot sa fac nimic pentru ea… Nu cred ca o papusa sau orice alta jucarie fie ea cat de scumpa si frumoasa ar putea sa faca vreun bine pentru mama… sau pentru mine… spuse fetita, stergandu-si cu maneca bluzitei ochii albastri…
- Dar… tata spunea ca importante sunt cadourile… copiilor le plac jucariile…
- Da, le plac… caci mai mult nu stiu, decat sa se joace… nu au nicio grija si nicio durere… decat poate… ca nu au primit jucaria pe care si-o doreau si au primit alta… Chiar ma bucur pentru ei, ar trebui sa stie sa fie recunoscatori parintilor pentru tot ce au… Dar mama nu ma are decat pe mine, si eu pe ea, cum as putea sa ma bucur de jucarii sau cadouri cand cea pe care o iubesc cel mai mult sufera? Vezi tu mai iepuras, eu sunt micuta, dar atunci cand suferi iti dai seama de multe lucruri, si trebuie sa cresti… si eu stiu cat de putin conteaza orice cadou, orice jucarie, orice… orice! pe langa binele celor dragi si pe langa dragostea lor… Multi copii nu stiu asta, caci le pasa doar de propriile jucarii… Poate lumea ar trebui sa ofere nu cadouri, ci… mult bine… dragoste... pentru cei din jur… dupa nevoile lor… dupa posibilitatile lor…
- Adica sa nu mai ofere cadouri? Dar si cadourile aduc bucurie…
- Mie nu iepuras… mie nu… poate nici altora… E usor sa oferi un cadou… e mai greu sa oferi ceva care sa foloseasca sau sa aiba suflet in el… pentru ca oamenii nu sunt asa atenti la cei din jur ca sa vada ce ar avea nevoie, ce le-ar face bine… o vorba buna, o incurajare… Dar e normal… de ce ar sta cineva sa vada ce are nevoie fiecare, cand nici ce au nevoie ei nu stiu cu adevarat?
- Da, e greu sa fii atent la toti oamenii sa vezi ce-si doresc… mai ales cand la tine nu se uita nimeni… dar… uite, macar de Paste isi aduc aminte si de ceilalti, si le spun o vorba frumoasa, fac un cadou… Multi nu au primit tot anul un cadou, poate nici macar o vorba buna, o urare… Asa ca vezi, tot e bine ca de Paste oamenii isi amintesc…
- Da, si de Craciun… ce bine ca exista cateva zile pe an in care oamenii sa-si aduca aminte de cei din jur… daca nu ar fi existat zilele astea in calendar… ce ne-am fi facut mai iepuras, cu atatia oameni reci in jur? Dar chiar si asa… oamenii nici nu se gandesc ce se sarbatoreste de Paste, si nici ce inseamna asta…
- Cum, Pastele e venirea Iepurasului, o stie toata lumea… si apoi, dupa 40 de zile, e Inaltarea, cand eu si cu tata luam caleasca invizibila si plecam in zbor spre tarile calde…
- Da… asta cred si unii oameni… caci cine sa le explice altfel? Hai ca te las, cineva are nevoie de mine mai mult decat ai tu… Mai mult decat are oricine altcineva nevoie de tine si de cadourile tale… Ah, si daca tot e Pastele, sa-ti fac si eu o urare: Fie ca niciun mesaj de sarbatori sa nu mai inceapa cu "fie ca", si nicio urare de Paste sa nu mai contina cuvantul "lumina"... Macar putina originalitate, daca sufletul nu reuseste sa patrunda ceea ce gura spune...
...
autor: Ioan Stoenica
Share This Entry:
0 Comentarii la aceasta intrare
Posturile recente
Linkurile blogului meu
Ultimele comentarii
Imagine aleatoare din album
![Canals of L\](http://media.roportal.ro/forum/uploads/1173685528/tn_gallery_84914_780_156232.jpg "Canals of L\")
0 useri care vad blogul
0 vizitatori
0 membri
0 membri anonimi
0 membri
0 membri anonimi
