Au fost perioade de timp cand am crezut ca viata trece pur si simplu, fara sa simti, fara sa iti pese, fara sa ai ceva de spus. Treceam pe strada si vedeam oameni indragostiti si-mi spuneam 'heh... se iubesc. Oare ?'. De departe gesturile lor mi se pareau atat de deplasate si de depasite, de parca eu nu as fi simtit niciodata asta..
Printre altele, intotdeauna am crezut ca posibilitatea de a iubi cu adevarat din nou imi este necunoscuta, deoarece nu am putut simti... pana te-am cunoscut pe tine. Ce intamplare ciudata ! Te-am cunoscut in clipa in care chiar nu mai cautam nimic. Mi-am zis ca poate cine stie, esti persoana cu care pot lega o prietenie, pentru ca orice altceva mi se parea imposibil la acel moment. Si cum s-a facut ca legea atractiei a functionat, am fost iremediabil sedusa de vocea TA dulce si calda, ca o plaja pustie de valurile inspumate ale marii..
Si apoi, am inceput sa visez usor, usor.. am visat ca vom fi impreuna, ca ma vrei si TU.. am visat ca intr-o buna zi ma vei saruta si ca sarutul tau imi va placea atat de mult, ca buzele tale vor fi atat de moi si mainile tale vor strange mainile mele atat de tare incat nu se vor mai desprinde niciodata. Visele mele au devenit atat de dese, atat de clare in mintea mea incat nu mi-am mai dorit altceva, decat sa te intalnesc si sa te strang in brate, sa-ti mangai parul si sa iti simt respiratia..
Mi-a fost frica, recunosc ca mi-a fost. Mi-a fost frica ca TU nu ma vei vrea, ca TU vei vrea de la mine doar o simpla prietenie, un simplu umar pe care sa-ti versi gandurile si ofurile si ca am visat in zadar, ca mi-am facut iluzii ca o adolescenta proasta care cunoaste pentru prima oara iubirea. Ma gandeam adesea... daca sa-ti spun sau nu, daca sa incerc sau nu. Cum puteai vreodata sa vrei sa ma iubesti, daca nici macar nu ma cunosteai ? Cum puteai sa iti doresti sa fii cu mine, daca nici macar nu imi sarutasei vreodata buzele, daca nici macar nu ma intalnisei ?
Si totusi... mi-am invins frica si am incercat sa te cuceresc. Mi-am spus ca singurul lucru care se poate intampla este sa pierd si dac-ai stii cat de frica imi este de esec... nu stiu cum ai facut de am trecut peste temerile mele. Dar am facut-o. A fost cea mai nebuneasca idee pe care am avut-o. Dar a meritat, pentru ca nu am pierdut. Nu. Am descoperit un baiat ranit, trist, singur care avea nevoie disperata de iubire. Nu cunosteai iubirea, dar sufletul tau cald tanjea dupa ea... simteam asta, simteam ca vrei si TU ceea ce imi doresc eu. Simteam ca ma doresti la fel de mult cum te doream si eu, chiar daca nu iti dadeai seama de asta, chiar daca nu vroiai sa recunosti asta.
Am fumat mult, sa stii. Fumam si ma intrebam cum arati. Ma intrebam cum esti. Ma intrebam cum esti TU si de ce sunt asa de innebunita dupa tine, de ce nu pot sa te scot din mintea mea.. iar apoi, cand scrumiera era plina, o goleam si o luam de la capat. Poate TU nu stii multe lucruri, dar numai TU m-ai facut sa visez din nou. TU esti responsabil pentru multe dintre iluziile mele, iluzii care ma hranesc in fiece zi in care TU nu esti si incerc sa ma resemnez ca nu vei fi..
Cine esti TU ? Ce vrei TU ?
Printre alte tigari stinse si aprinse incerc sa imi creionez in minte cum va fi viata noastra, cum ma voi trezi in fiecare zi in bratele tale si voi plange de fericire.. mi-ai ocupat toata mintea si mi-era ciuda ca orice as face, nu pot si nu reusesc sa scap de gandurile cu tine. Pana la urma m-am resemnat si am acceptat faptul ca acum... viata mea fara tine este inexistenta si incredibil de goala. Crezi ca vei putea vreodata sa ma crezi ?
Cum, necum, ai fost si esti ca o oaza de liniste pentru mine. Esti singurul meu refugiu, esti singura mea speranta ca ziua de maine va fi frumoasa, indiferent ca ploua, ninge sau este soare. Esti perfect.
Merg acum pe strada si ma gandesc 'Doamne... cat de proasta am fost. De ce oare am crezut ca dragostea este ceva atat de depasit si de fals ?". Nu stiu. Incerc sa imi dau raspunsul singura si singurul lucru care imi vine in minte este faptul ca poate pana acum nu am intalnit persoana care sa ma faca sa simt ca traiesc, persoana care atunci cand ma atinge, simt ca tremur, simt un milion de furnicaturi in tot corpul..
Si uite cum TU, baiatul care tanjea dupa dragoste, a ajuns sa iubeasca, sa ma iubeasca pe mine, fata care nu mai credea in dragoste.. iar acum, iti imparti fiecare respiratie, fiecare gand, fiecare traire a sufletelului tau cu mine. Ma atingi si simt ca mor, ma saruti si buzele tale sunt moi si dulci, asa cum am visat, ma strangi de mana, iar mainile tale le strang atat de tare pe ale mele, asa cum mi-am dorit..
Te iubesc.
Printre altele, intotdeauna am crezut ca posibilitatea de a iubi cu adevarat din nou imi este necunoscuta, deoarece nu am putut simti... pana te-am cunoscut pe tine. Ce intamplare ciudata ! Te-am cunoscut in clipa in care chiar nu mai cautam nimic. Mi-am zis ca poate cine stie, esti persoana cu care pot lega o prietenie, pentru ca orice altceva mi se parea imposibil la acel moment. Si cum s-a facut ca legea atractiei a functionat, am fost iremediabil sedusa de vocea TA dulce si calda, ca o plaja pustie de valurile inspumate ale marii..
Si apoi, am inceput sa visez usor, usor.. am visat ca vom fi impreuna, ca ma vrei si TU.. am visat ca intr-o buna zi ma vei saruta si ca sarutul tau imi va placea atat de mult, ca buzele tale vor fi atat de moi si mainile tale vor strange mainile mele atat de tare incat nu se vor mai desprinde niciodata. Visele mele au devenit atat de dese, atat de clare in mintea mea incat nu mi-am mai dorit altceva, decat sa te intalnesc si sa te strang in brate, sa-ti mangai parul si sa iti simt respiratia..
Mi-a fost frica, recunosc ca mi-a fost. Mi-a fost frica ca TU nu ma vei vrea, ca TU vei vrea de la mine doar o simpla prietenie, un simplu umar pe care sa-ti versi gandurile si ofurile si ca am visat in zadar, ca mi-am facut iluzii ca o adolescenta proasta care cunoaste pentru prima oara iubirea. Ma gandeam adesea... daca sa-ti spun sau nu, daca sa incerc sau nu. Cum puteai vreodata sa vrei sa ma iubesti, daca nici macar nu ma cunosteai ? Cum puteai sa iti doresti sa fii cu mine, daca nici macar nu imi sarutasei vreodata buzele, daca nici macar nu ma intalnisei ?
Si totusi... mi-am invins frica si am incercat sa te cuceresc. Mi-am spus ca singurul lucru care se poate intampla este sa pierd si dac-ai stii cat de frica imi este de esec... nu stiu cum ai facut de am trecut peste temerile mele. Dar am facut-o. A fost cea mai nebuneasca idee pe care am avut-o. Dar a meritat, pentru ca nu am pierdut. Nu. Am descoperit un baiat ranit, trist, singur care avea nevoie disperata de iubire. Nu cunosteai iubirea, dar sufletul tau cald tanjea dupa ea... simteam asta, simteam ca vrei si TU ceea ce imi doresc eu. Simteam ca ma doresti la fel de mult cum te doream si eu, chiar daca nu iti dadeai seama de asta, chiar daca nu vroiai sa recunosti asta.
Am fumat mult, sa stii. Fumam si ma intrebam cum arati. Ma intrebam cum esti. Ma intrebam cum esti TU si de ce sunt asa de innebunita dupa tine, de ce nu pot sa te scot din mintea mea.. iar apoi, cand scrumiera era plina, o goleam si o luam de la capat. Poate TU nu stii multe lucruri, dar numai TU m-ai facut sa visez din nou. TU esti responsabil pentru multe dintre iluziile mele, iluzii care ma hranesc in fiece zi in care TU nu esti si incerc sa ma resemnez ca nu vei fi..
Cine esti TU ? Ce vrei TU ?
Printre alte tigari stinse si aprinse incerc sa imi creionez in minte cum va fi viata noastra, cum ma voi trezi in fiecare zi in bratele tale si voi plange de fericire.. mi-ai ocupat toata mintea si mi-era ciuda ca orice as face, nu pot si nu reusesc sa scap de gandurile cu tine. Pana la urma m-am resemnat si am acceptat faptul ca acum... viata mea fara tine este inexistenta si incredibil de goala. Crezi ca vei putea vreodata sa ma crezi ?
Cum, necum, ai fost si esti ca o oaza de liniste pentru mine. Esti singurul meu refugiu, esti singura mea speranta ca ziua de maine va fi frumoasa, indiferent ca ploua, ninge sau este soare. Esti perfect.
Merg acum pe strada si ma gandesc 'Doamne... cat de proasta am fost. De ce oare am crezut ca dragostea este ceva atat de depasit si de fals ?". Nu stiu. Incerc sa imi dau raspunsul singura si singurul lucru care imi vine in minte este faptul ca poate pana acum nu am intalnit persoana care sa ma faca sa simt ca traiesc, persoana care atunci cand ma atinge, simt ca tremur, simt un milion de furnicaturi in tot corpul..
Si uite cum TU, baiatul care tanjea dupa dragoste, a ajuns sa iubeasca, sa ma iubeasca pe mine, fata care nu mai credea in dragoste.. iar acum, iti imparti fiecare respiratie, fiecare gand, fiecare traire a sufletelului tau cu mine. Ma atingi si simt ca mor, ma saruti si buzele tale sunt moi si dulci, asa cum am visat, ma strangi de mana, iar mainile tale le strang atat de tare pe ale mele, asa cum mi-am dorit..
Te iubesc.
7 Comentarii la aceasta intrare
Pagina 1 din 1
Linkurile blogului meu
Albumele mele
Ultimele comentarii
1 useri care vad blogul
1 vizitatori
0 membri
0 membri anonimi
0 membri
0 membri anonimi












ma bucur pt tine.
Si eu ma uit la fel la cupluri pe strada.
Asa zicem toti;
Dar ea,ne pacaleste de fiecare data!
Sa fii fericita!
E un om minunat!