Rautatea.......

,,….. La cea mai mică ocazie este gata să-şi reverse puhoiul. Este adâncă, neagră şi slută, clocoteşte de turbare şi, asemenea lavei care izbucneşte prin craterul vulcanului, pârjolind totul în jur, aşa iese ea prin gura omului, retezând zâmbete, speranţe şi orice act de bunăvoinţă. . O stare grotească, josnică, afundătoare, pornită din însuşi hăul iadului şi sălăşluind în inimile tot mai multor oameni. Este răutatea! Incapacitatea omului de a fi bun, incapacitatea lui de a fi liber, ingradit si orbit de propria lui rautate…..De cate ori nu am primit in plin rautati de la ceilalti ca apoi sa-i vedem cum zambesc satisfacuti ca si-au varsat veninul?E grotesc ,dar este real..cat se poate de real si dureros…
Rautate este peste tot, în înjurăturile de pe stradă, în înghiontirile din autobuz, în jignirile mai făţişe sau mai puţin făţişe, în apropourile „subtile”, intenţionat îndreptate spre a lovi, în bătăi şi strigăte violente,intr-o simpla privire, în minciună, în ură. Ea poate fi însă la fel de mult şi în dorinţa de a face „bine”, un bine agresiv, impunător, copleşitor, un bine care nu ţine cont de dorinţa şi, mai ales, de libertatea celui asupra căruia este îndreptat.
Ce-i face însă pe unii din semenii nostri sa fie rai? Nu este simplu de raspuns la aceasta intrebare..poate unii sunt rai deoarece golul din sufletul lor nu se poate entuziasma de plinul din altii…poate ….ar fi multe de spus , dar va las pe voi."