amintire..

Azi, de fapt ieri de acum.. am avut o pauza de o ora intre cursuri; si am asteptat intr-unul din amfiteatre cu niste colegi; ramasesem la un moment dat singura si imi treceau prin minte aceleasi griji si ma gandeam.. ca nu mi-as fi inchipuit ca voi ajunge sa invat aici. Ca nici macar nu stiam unde e cladirea pana la inscriere; si chiar nu stiam mare lucru pana intr-a 11-a despre facultatea asta. De la gandul asta am ajuns mai departe - cand vreau sa ma relaxez , ma gandesc la cum eram cand eram mica si nu aveam nimic de facut, dar pe atunci nu-mi convenea lucrul asta.
Asa mi-am amintit ca totusi am trecut o data cand eram mica pe langa facultatea asta- nu cred ca eram inca la scoala.Eram in masina cu tata si mergeam spre casa, dar a oprit aici ca avea ceva de verificat legat de sora lui. Tin minte si acum ce impresie mi-au lasat cladirile facultatilor : de spitale inlantuite . Cred ca a fost printre putinele dati cand nu am vrut sa plec din masina, ci sa raman acolo; ba chiar m-am cufundat in bancheta sa fiu sigura ca nu ies.
Acum imi vine sa zambesc si imi spun ca stiam eu ce stiam...Nu stiu de unde exact impresia asta ca ar fi spitale; asa imi imaginam tot felul; incercam sa-mi gasesc explicatii si nu puneam prea multe intrebari chiar pt toate lucrurile; imi imaginam ca un lucru e asa din diferite motive si chiar le credeam. De exemplu, o vreme am crezut ca omida si rama sunt acelasi lucru, numai ca rama se spune la tara (adica e regionalism, in termenii de acum) si omida se spune la oras. Sau ca un om stangaci e un om care are inima pe stanga si cel dreptaci, are inima pe dreapta- asta pt ca tot imi zicea mama ca sunt stangace si alta explicatie nu mi-am gasit - credeam ca folosesti cel mai mult partea unde iti e si inima. Imi par asa frumoase gandurile de atunci.