Egocentrismul virtual

Sunt inteligenti. Cu mult peste medie. Sunt plini de ei si, orice s-ar intampla, trebuie sa aiba dreptate. Si, mai ales, ultimul cuvant. Nu respecta nici o regula. Se cred Dumnezei si impart binele si raul dupa bunul lor plac. Chiar daca realizeaza ca au gresit ori s-au inselat, orgoliul acerb nu le permite sa recunoasca. Au un singur principiu: “Cea mai buna defensiva este ofensiva”. Nu au prieteni ... doar aliati. Aliati pe care ii scuipa ca pe o masea stricata in momentul in care acestia nu mai joaca dupa cum li se canta. Iar cei ce le intra in dizgratie, devin inamicii publici nr. 1. Sunt perfizi…in fata sunt lapte si miere, iar pe la spate te sapa. Cand doresc sa te castige de partea lor devin smeriti, respectuosi, cersetori. Nu pentru mult timp insa. Cum nu mai au nevoie de tine sau nu le mai servesti scopurilor ascunse, iti intorc cu varf si indesat reversul pioseniei prefacute. Adora sa se gaseasca in centrul atentiei. Unde-i scandalul mai mare, ei sunt vioara intai. Odata dezlantuiti nu-i mai opreste nimeni. Lovesc in stanga si-n dreapta fara a mai face distinctie intre “dusmani” si aliati. Parasesc locul faptei brusc, atunci cand sunt coplesiti de publicul uluit, invocand motive din cele mai puerile. Apoi, se ascund dupa colt si urmaresc, cu satisfactie si mare atentie, valurile pe care le-au produs. Ii noteaza in minte pe dezaprobatori si ii retin pe cei care le impartasesc pozitia. Revin cu virulenta exarcebata sa faca “ordine”, inoportun, atunci cand te astepti mai putin. Cu noi aliati si noi inamici. Sufera cand sunt marginalizati. Cand nu mai sunt bagati in seama. Cand nimeni nu ii mai asculta. Si atunci, asemeni dulailor scapati din lesa, alearga disperati in stanga si-n dreapta grabindu-se sa urineze in cat mai multe locuri, inainte de a li se pune botnita la loc, in speranta ca cineva le va da atentia dorita. Nu simt nici o vina, nici un regret. Sufera de mania persecutiei. Ei au mereu dreptate. Numai gloata este de vina (care oricum este cantitate neglijenta) ca nu le este recunoscuta si, mai ales, acceptata “valoarea”. Ei sunt oropsiti si asupriti de cei in drept sa pastreze ordinea si decenta intr-o comunitate virtuala. Iar vechii aliati realizeaza cu cine s-au inhaitat si, unul cate unul, se retrag din pact. O moarte lenta si chinuitoare...parasirea...ignorarea....singuratatea....ce poate fi mai rau pentru un om cu o inteligenta peste medie?