Prolog: Click aici!
Alerg prin iarba suculenta, cu roua imprastiata asemeni unor perle. Glezna imi este schifuita de varfurile ascutite, verzi, aproape alburii ale ierbii. Inima imi bate repede. Si totusi nu ma simt obosita...degetele lungi, subtiri strang un colt de rochie si genunchi-mi dezgoliti contrasteaza cu verdele crud al ierbi. Picioarele fine parca plutesc deasupra unui ocean de verdeata. Intorc speriata capul...mogaldete cenusii se apropie in graba. Incerc sa aleg mai repede dar senzatia de plutire parca ma tine pe loc. Un colt de rochie imi intra sub talpa si se sfasie dezgolindu-mi pulpele albe. Ma opresc incercand sa adun faldurile zdrentuite dar acele mogaldete care ma urmareau scot de la spate arme automate. Am zarit rotocoalele de fum, apoi proiectilele mi-au suierat pe langa urechi. M-am rasucit speriata si am inceput sa alerg cu toata puterea tresarind la fiecare detunatura care ma ajungea din urma cu inertia unui bang sonic. Cand si cand imi intorceam capul si zaream fortele malefice marindu-se, acoperind tot orizontul. Fiinte fara chip, cenusii, fara forme si consistenta. Am simtit arsura si m-am uitat speriata la brat. Un glonte mi-a penetrat moliciunea antebratului. In loc sa curga sange insa, din rana a inceput sa curga o apa limpede ca de izvor. Lacrimile au inceput sa-mi siroiasca pe obraz cand o noua muscatura am simtit-o in coasta. Alergatul a inceput sa mi se poticneasca si tot mai multe arsuri din care incepea sa tasneasca apa am inceput sa simt in trupu-mi firav. Am cazut in genunci a ruga. Nu am indraznit sa-mi intorc privirea. Ii simteam in spatele meu, aproape ca le auzeam rasuflarea grea. Gloantele au inceput sa-mi smulga bucati din trup. Si tot mai multe paraiase de apa limpede ca cristalul au inceput sa tasneasca din mine. M-am ridicat cu greu in picioare, mi-am intins bratele in lateral si mi-am ridicat ochii spre cer. Am inceput sa ma rog. Durerea a incetat brusc dar noi si noi jeturi de apa infloreau din spate, din maini, din sani, din abdomen. Un curaj inexplicabil si o liniste sufleteasca m-au invaluit. M-am rasucit incet catre urmaritori, cu bratele rasfirate si am incercat sa-i privesc in ochi cu un zambet dispretuitor. Le-am fixat cu privirea taciunii rosiatici din dreptul chipurilor fara de chip si i-am infruntat. O grindina de gloante s-a abatut asupra mea iar firicelele de apa ce tasneau din mine s-au transformat in cascade. Trupul a inceput sa mi se imputineze, sa mi se topeasca asemeni uni sloi de gheata lasat in soare. In jurul meu a inceput sa se formeze un lac care se marea pe masura ce gloantele imi smulgeau bucati de trup. Am inceput sa ma afund in aceasta apa mai intai pana la glezne, apoi pana la genunchi, mijloc, piept...Si urmaritorii se duceau la fund, pe masura ce apa ce tasnea din mine se marea. Deasupra acestei imensitati de ape, mi-a mai ramas capul frumos, cu zulufi blonzi, cu chipul imaculat, cu acelasi zambet de detasare fata de violenta. Apa a acoperit imprejurimile, urmaritorii au disparut inghititi de ape iar chipul a inceput sa mi se estompeze si sa se faca una cu apa. Doi ochi albastri, metalizati, au mai clipit de doua ori si apoi s-au imprastiat in imensitatea oceanului. Undeva la orizont, un superb apus de soare a inceput sa mangie suprafata neteda si lina a apei limpede si curate. Nici o incretitura, nici o unduire a apei, doar o imensitate lina si neteda.
Epilog: Click aici!
Alerg prin iarba suculenta, cu roua imprastiata asemeni unor perle. Glezna imi este schifuita de varfurile ascutite, verzi, aproape alburii ale ierbii. Inima imi bate repede. Si totusi nu ma simt obosita...degetele lungi, subtiri strang un colt de rochie si genunchi-mi dezgoliti contrasteaza cu verdele crud al ierbi. Picioarele fine parca plutesc deasupra unui ocean de verdeata. Intorc speriata capul...mogaldete cenusii se apropie in graba. Incerc sa aleg mai repede dar senzatia de plutire parca ma tine pe loc. Un colt de rochie imi intra sub talpa si se sfasie dezgolindu-mi pulpele albe. Ma opresc incercand sa adun faldurile zdrentuite dar acele mogaldete care ma urmareau scot de la spate arme automate. Am zarit rotocoalele de fum, apoi proiectilele mi-au suierat pe langa urechi. M-am rasucit speriata si am inceput sa alerg cu toata puterea tresarind la fiecare detunatura care ma ajungea din urma cu inertia unui bang sonic. Cand si cand imi intorceam capul si zaream fortele malefice marindu-se, acoperind tot orizontul. Fiinte fara chip, cenusii, fara forme si consistenta. Am simtit arsura si m-am uitat speriata la brat. Un glonte mi-a penetrat moliciunea antebratului. In loc sa curga sange insa, din rana a inceput sa curga o apa limpede ca de izvor. Lacrimile au inceput sa-mi siroiasca pe obraz cand o noua muscatura am simtit-o in coasta. Alergatul a inceput sa mi se poticneasca si tot mai multe arsuri din care incepea sa tasneasca apa am inceput sa simt in trupu-mi firav. Am cazut in genunci a ruga. Nu am indraznit sa-mi intorc privirea. Ii simteam in spatele meu, aproape ca le auzeam rasuflarea grea. Gloantele au inceput sa-mi smulga bucati din trup. Si tot mai multe paraiase de apa limpede ca cristalul au inceput sa tasneasca din mine. M-am ridicat cu greu in picioare, mi-am intins bratele in lateral si mi-am ridicat ochii spre cer. Am inceput sa ma rog. Durerea a incetat brusc dar noi si noi jeturi de apa infloreau din spate, din maini, din sani, din abdomen. Un curaj inexplicabil si o liniste sufleteasca m-au invaluit. M-am rasucit incet catre urmaritori, cu bratele rasfirate si am incercat sa-i privesc in ochi cu un zambet dispretuitor. Le-am fixat cu privirea taciunii rosiatici din dreptul chipurilor fara de chip si i-am infruntat. O grindina de gloante s-a abatut asupra mea iar firicelele de apa ce tasneau din mine s-au transformat in cascade. Trupul a inceput sa mi se imputineze, sa mi se topeasca asemeni uni sloi de gheata lasat in soare. In jurul meu a inceput sa se formeze un lac care se marea pe masura ce gloantele imi smulgeau bucati de trup. Am inceput sa ma afund in aceasta apa mai intai pana la glezne, apoi pana la genunchi, mijloc, piept...Si urmaritorii se duceau la fund, pe masura ce apa ce tasnea din mine se marea. Deasupra acestei imensitati de ape, mi-a mai ramas capul frumos, cu zulufi blonzi, cu chipul imaculat, cu acelasi zambet de detasare fata de violenta. Apa a acoperit imprejurimile, urmaritorii au disparut inghititi de ape iar chipul a inceput sa mi se estompeze si sa se faca una cu apa. Doi ochi albastri, metalizati, au mai clipit de doua ori si apoi s-au imprastiat in imensitatea oceanului. Undeva la orizont, un superb apus de soare a inceput sa mangie suprafata neteda si lina a apei limpede si curate. Nici o incretitura, nici o unduire a apei, doar o imensitate lina si neteda.
Epilog: Click aici!
0 Comentarii la aceasta intrare
Posturile recente
-
-
-
Viata-i greaon Jan 22 2008 11:31 AM
-
-
Linkurile blogului meu
Ultimele comentarii
0 useri care vad blogul
0 vizitatori
0 membri
0 membri anonimi
0 membri
0 membri anonimi











