QUOTE (oliver)(...) Desigur societatea trebuie sa evolueze dar in ce directie ? Qvo vadis ? Incotro ?
Desigur, tind sa cred ca este vorba de o simpla coincidenta si nu de o incercare "abila" de a induce in eroare audienta.
Nu impartasesc ideile acestui oliver si nu am nici o legatura cu respectivul.
In rest, toate bune...am doar ochii...
A fost modelul meu de profesor. Ma fascina ... ne fascina. Tinuta impecabila, demn, serios, categoric, hotarat. La orele de curs avea prezenta maxima din partea studentilor. Incepea sa predea si dupa un timp, uitandu-se la noi devia spre povesti. Povesti adevarate din domeniul in care urma sa profesam. Stapanea la perfectie materia si plusa de...
Presesiune...primul colocviu....apoi altele si altele...in fiecare zi. Chiar si cate 2 pe zi. Iar eu trebuie sa ma lupt cu morile de vant. Sa trag de studenti ca sa pot sa le dau macar 5. Cand promovabilitatea la o materie de specialitate nu depaseste 1/3 imi fac probleme. Ori nu s-a inteles cursul, ori nu a existat interes pentru o disciplina in...
"Presedinte reales, la al XIII-lea Congres ! / Pace si prietenie ! / Stima noastra si mandria !"
aaa...sa treaca sedinta...revin
Daaaa...si cum ziceam...
Mi-e greata…
O fi de la caltabosii de la Craciun. Sau de la raceala. Sau asta o fi starea de normalitate a natiunii.
Sedinta a fost scurta si la obiect. A iesit cine...
Sigur, nu eu am planificat sosirea iernii intr-o zi de luni. Si la sictirul de luni, trebuia sa se adauge si socul lipsei de pregatire pentru iernat. Soc care nu a intarziat sa apara inca de la scoaterea hainelor de iarna la interval. Izmenele mi-au ramas scurte. Se opresc undeva la o palma sub genunchi. Neplacuta senzatie…cald, rece, cald....
Am acceptat sa tin cursuri la centrala nucleara intrucat mi s-a parut o provocare demna de acceptat. Puteam astfel sa-mi dau seama daca mai pot lucra sub stress, daca am ajuns la acea perfectionare profesionala in care prea putine secrete mai am de descoperit si nu in ultimul rand, punctam inca un capitol in CV. Sigur, era si o oportunitate de...
Nu am mai orbecait pe langa cladire. Cunosteam drumul. La 9 fix am deschis usa firmei. Ca si in prima zi, a trebuit sa astept vreo ora ca sa apara cel care urma sa ma ia din nou la intrebari. Ma intreb daca ora aceasta de asteptare nu tine cumva de psihologia interviului. Eram mult mai degajat, increzator si dornic sa confirm. Noul intervievator...
M-am intors la hotel, m-am schimbat si am picat lat in pat. Prea mult pentru o singura zi. Am adormit instant. M-am dezmeticit peste vreo ora si, dupa ce mi-am facut repede o cafea instant (aflata la discretie pe masuta, pe langa alte plicuri de ceaiuri, zahar si altele necunoscute mie), am plecat prin oras. De la geamul camerei se vedea un castel...
M-am oprit in fata cladirii impunatoare, cu 13 etaje, imbracata toata in sticla incercand sa ghicesc unde este intrarea. M-am prezentat la receptie si am fost indrumat spre etajul doi unde am descoperit numele firmei la care trebuia sa ajung. Al doilea soc nu a intarziat sa apara. Nu eram asteptat de nimeni. Dupa un scurt moment de panica am...
Abia cand socul desprinderii de sol m-a lovit in plex, asemeni unei stari de imponderabilitate haotice, am realizat ca am apucat pe un drum fara de intoarcere. Toate grijile, emotiile, gandurile, incertitudinile de pana atunci mi-au explodat in creier si privirea mi s-a intunecat. Singur, intr-o lume straina din care trebuia sa ies la liman prin...
