VREME TRECE, VREME VINE,
NUMAI „TIMPUL” NE RĂMÂNE
„TIMPUL” NR. 2000 12 – iulie 1997
Începem dialogul nostru subiectiv şi mult prea selectiv, din motive de spaţiu cu surpriza plăcută pe care ne-a făcut-o unul dintre cei mai vechi şi mai consecvenţi cititori şi corespondenţi ai noştri. Ca şi altădată, primim zilele trecute un plic din Clisura Dunării, expediat de MIHAI LEONTE, Preşedintele Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Moldova Nouă. Dar parcă acest plic este mai altfel decât celelalte. E un plic cu surprize. Prima: conţine nr. 123, an l, din 14 iunie 1990, al ziarului „Timpul”. Cititorul nostru l-a păstrat în bune condiţii, l-a ştampilat cu numele său şi ni l-a trimis nouă.
Atunci ziarul avea patru pagini. 0 mică eroare de tipar, care azi ni se pare hazlie. Nişte interpretări „la cald”, de care semnatarii precis s-ar dezice. Un text pe care corespondentul nostru îl dedică ziarului şi redacţiei care-l făcea pe atunci. Text pe care-l reproducem aici, în deschiderea acestei pagini, sub semnătura domnului Mihai LEONTE din Moldova Noua.
„Peste câteva zile veţi marca pe efigiul ziarului dumneavoastră nr. 2000. Magicienii din cele mai vechi timpuri considerau numerele rotunde ca miraculoase. Chiar dacă în foarte multe cazuri ele nu şi-au dovedit miracolul. lată că ziarul „Timpul” este totuşi un miracol. Căci a trecut prin multe greutăţi şi a ţinut trează şi la obiect atenţia cititorului din judeţ. Şi, cum s-a dovedit, chiar peste graniţa ţării, aşadar timpul a trecut, dar a rămas ziarul „Timpul”, care a dus trei campanii parlamentare şi două ale alegerilor locale. Unii dintre ziariştii acestui ziar au trecut în nefiinţă: cazul neuitatului Timotei Jurjica. Iar cei care au fost la început mai sunt şi acum. Nu-i enumăr, pentru a nu supăra pe nimeni. Şi totuşi, având în fată câteva ziare din 1990, citez pe: Mircea Cavadia, caustic şi atunci, ca şi acum; Nicolae Sârbu, ziarist şi poet sau invers: Dorina Sgaverdia, acea ziaristă care îşi sacrifică şi azi timpul culegând informaţiile din sălile de şedinţă, conferinţe, mitinguri şi câte altele.
A fi ziarist consider că nu e uşor. Căci a transforma în articol un eveniment este egal cu munca bijutierului care face dintr-o piatră neînsemnată un valoros diamant. Totodată ziarul este cel care oglindeşte realitatea bineînţeles, prin prisma vederii proprii. Cel care nu-i respectă pe ziarişti, nu se respectă pe sine însuşi.
Acum, când deja au apărut 2000 de numere ale ziarului „Timpul”, devenit un cotidian de marcă al judeţului Caraş-Severin, doresc ca acest ziar să macine timpul, în continuare, dar să nu fie măcinat de nimic. Căci amintind de ziaristul Eminescu, putem spune, vreme trece, vreme vine, numai „Timpul” ne rămâne. La numărul 1500 vă doream : La mulţi ani, ziarişti! Iar acum, pe lângă urarea de atunci, adaug una nouă: „La mulţi ani, cu sănătate şi alte 2000 de numere!”. Mulţumindu-i domnului Mihai LEONTE, pentru lunga şi frumoasa misivă, să vedem ce mai spun şi alţi cititori ai noştri. De ce citesc ei ziarul „Timpul”? De ce scriu la ziarul „Timpul”? De ce se adresează ei, cu atâta încredere ziarului „Timpul”?
NUMAI „TIMPUL” NE RĂMÂNE
„TIMPUL” NR. 2000 12 – iulie 1997
Începem dialogul nostru subiectiv şi mult prea selectiv, din motive de spaţiu cu surpriza plăcută pe care ne-a făcut-o unul dintre cei mai vechi şi mai consecvenţi cititori şi corespondenţi ai noştri. Ca şi altădată, primim zilele trecute un plic din Clisura Dunării, expediat de MIHAI LEONTE, Preşedintele Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Moldova Nouă. Dar parcă acest plic este mai altfel decât celelalte. E un plic cu surprize. Prima: conţine nr. 123, an l, din 14 iunie 1990, al ziarului „Timpul”. Cititorul nostru l-a păstrat în bune condiţii, l-a ştampilat cu numele său şi ni l-a trimis nouă.
Atunci ziarul avea patru pagini. 0 mică eroare de tipar, care azi ni se pare hazlie. Nişte interpretări „la cald”, de care semnatarii precis s-ar dezice. Un text pe care corespondentul nostru îl dedică ziarului şi redacţiei care-l făcea pe atunci. Text pe care-l reproducem aici, în deschiderea acestei pagini, sub semnătura domnului Mihai LEONTE din Moldova Noua.
„Peste câteva zile veţi marca pe efigiul ziarului dumneavoastră nr. 2000. Magicienii din cele mai vechi timpuri considerau numerele rotunde ca miraculoase. Chiar dacă în foarte multe cazuri ele nu şi-au dovedit miracolul. lată că ziarul „Timpul” este totuşi un miracol. Căci a trecut prin multe greutăţi şi a ţinut trează şi la obiect atenţia cititorului din judeţ. Şi, cum s-a dovedit, chiar peste graniţa ţării, aşadar timpul a trecut, dar a rămas ziarul „Timpul”, care a dus trei campanii parlamentare şi două ale alegerilor locale. Unii dintre ziariştii acestui ziar au trecut în nefiinţă: cazul neuitatului Timotei Jurjica. Iar cei care au fost la început mai sunt şi acum. Nu-i enumăr, pentru a nu supăra pe nimeni. Şi totuşi, având în fată câteva ziare din 1990, citez pe: Mircea Cavadia, caustic şi atunci, ca şi acum; Nicolae Sârbu, ziarist şi poet sau invers: Dorina Sgaverdia, acea ziaristă care îşi sacrifică şi azi timpul culegând informaţiile din sălile de şedinţă, conferinţe, mitinguri şi câte altele.
A fi ziarist consider că nu e uşor. Căci a transforma în articol un eveniment este egal cu munca bijutierului care face dintr-o piatră neînsemnată un valoros diamant. Totodată ziarul este cel care oglindeşte realitatea bineînţeles, prin prisma vederii proprii. Cel care nu-i respectă pe ziarişti, nu se respectă pe sine însuşi.
Acum, când deja au apărut 2000 de numere ale ziarului „Timpul”, devenit un cotidian de marcă al judeţului Caraş-Severin, doresc ca acest ziar să macine timpul, în continuare, dar să nu fie măcinat de nimic. Căci amintind de ziaristul Eminescu, putem spune, vreme trece, vreme vine, numai „Timpul” ne rămâne. La numărul 1500 vă doream : La mulţi ani, ziarişti! Iar acum, pe lângă urarea de atunci, adaug una nouă: „La mulţi ani, cu sănătate şi alte 2000 de numere!”. Mulţumindu-i domnului Mihai LEONTE, pentru lunga şi frumoasa misivă, să vedem ce mai spun şi alţi cititori ai noştri. De ce citesc ei ziarul „Timpul”? De ce scriu la ziarul „Timpul”? De ce se adresează ei, cu atâta încredere ziarului „Timpul”?
Share This Entry:
0 Comentarii la aceasta intrare
Posturile recente
Linkurile blogului meu
Ultimele comentarii
Imagine aleatoare din album
3 useri care vad blogul
3 vizitatori
0 membri
0 membri anonimi
0 membri
0 membri anonimi
