Bogatii mananca mult mai toxic decat saraci

Conform unei noi teorii in nutritie, realizata de specialistii romani, marea majoritate a produselor alimentare ne otravesc. La aceasta ora, specia umana se hraneste cu o mancare definita drept 'mincinoasa', iar de capcanele painii noastre cea de toate zilele nu scapa nici o patura sociala. Spre exemplu, romanii au descoperit ca bogatii mananca mult mai prost decat saracii.

In septembrie 2007, reprezentantii Romaniei pe probleme de nutritie au propus la conferinta internationala de la Dubna, Rusia, o noua teorie privind alimentatia. In linii generale, alimentele nu introduc in organism doar energie, ci si informatiile de baza care regleaza viata. Iar ceea ce este numit 'informatie genetica' este intretinut printr-o alimentatie adecvata.

Potrivit studiului romanesc, materia nu poate fi despartita de informatie. Intregul univers este un imens computer care se calculeaza pe sine in cele mai mici detalii, printr-o matrice informationala, inclusiv in cazul omului. 'Ca sa aiba acces la aceasta matrice, omul foloseste mai multe canale, cel mai important fiind mancarea. Din acest punct de vedere, lucrurile stau cam asa: consumi mancare buna, introduci in organism informatie corecta si esti conectat la nisa ta din univers. Consumi hrana proasta, introduci in organism informatie falsa si incepi sa o iei razna', explica Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare.

Conform statisticilor, in jurul anului 1900 a crescut brusc numarul de cazuri de cancer. De asemenea, a crescut numarul de sinucigasi, iar societatea pe ansamblu a intrat in-tr-o pronuntata degradare morala. De ce?

'Teoria noastra pleaca de la o realitate pusa in evidenta de multi oameni de stiinta: suntem fiinte neadaptate la propriul stil de viata. Iar la baza acestei probleme este nutritia. Din studiile recente, cel mai prost se hranesc paturile sociale bogate care, din teribilism, abordeaza o alimentatie excentrica, considerata la moda. Mancarea fast-food e mai nociva decat o ciorba de fasole. Un exemplu simplu al inadaptarii alimentare este laptele, aliment considerat acum de baza. 25% din europeni au intoleranta, la amerindieni si negri procentul e de 70. Asta pentru ca, la baza, specia noastra nu a consumat lapte, erau vanatori si culegatori, iar noul aliment nu a fost inca asimilat, ar trebui sa mai treaca 100.000 de ani ca sa putem face acest lucru', zice Mencinicopschi.

'Cel mai prost se hranesc paturile sociale bogate care, din teribilism, abordeaza o alimentatie excentrica, considerata la moda' Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare

Friptura si merele padurete, dieta ideala

Pornind de la ce manca omul la inceputul omenirii, Gheorghe Mencinicopschi crede ca o hrana corecta ar fi constituita din mere padurete, carne fripta si apa de izvor. 'Specia umana a aparut cu aproximativ 2,5 milioane de ani in urma. Primele 100.000 de generatii au fost de vanatori si culegatori care se hraneau cu peste 300 de specii de vegetale si animale. Au urmat 10.000 de generatii de agricultori si pastori, care deja si-au schimbat dieta.

Mancau carne de animal domestic si plante domesticite - adica alimente modificate agricol. Au urmat cele 100 de generatii ale erei industriale, cand situatia s-a inrautatit. Ultima generatie este cea a calculatoarelor, care are o dieta monotona, formata din aproximativ 20 de specii de plante si 5 specii de animale', spune Gheorghe Mencinicopschi. (Libertatea)