Singuratate in sufletul meu !

E o zi dupa amiaza,cind soarele mai bate puternic in odaia mea cu atmosfera sumbra , muzica cinta lent si eu ma simt undeva intr-un colt coplesita de ginduri,zilele trec triste si cenusii....totul e pustiu...lumea circula pe strada absenta ma uit in ochii oamenilor...dar ei nu au timp de meditatie ! Vreau sa vad cum zboara pasarile libere in orice parte a cerului,sa simt caldura in suflet,caci ma simt o leguma care nu poate zimbi si nu se simte fericita ! minile imi aluneca pe tastatura ....mine am teza la istorie dar mi-e indiferent si nici nu am chef sa invat ceva....totul a devenit indiferent....si chiar inima isi are unda ei in prorpiul univers care s-a departat de reactia mea asupra vietii.... as vrea sa fiu o pasare de injosiri sa nu mai stiu...ce grea e viata cind nimeni nu te sustine si mergi prin ea ca un copil ratacitor care nu stie strazile ce vor urma ....
iar cu citva timp in urma aveam vise,speram si totul era optimist....prapastia ma face sa ma sting si sa cad in ea cu totul !