Victor Babes

Victor Babes a fost fondatorul scolii romanesti de microbiologie, fiind un bacteriolog si morfopatolog roman si membru al Academiei Romane. Acesta s-a nascut la 4 iulie 1854 in Viena si a murit in data de 19 octombrie 1926, la Bucuresti.

Victor Babes a fost fiul lui Vicentiu Babes, care era un ziarist, profesor, avocat si om politic din Banat, stabilit apoi la Viena unde s-a casatorit cu Sophia Goldschneider. Astfel, Victor Babes si-a inceput studiile in medicina la Budapesta, apoi la Viena, orasul unde si-a luat si doctoratul. Cariera stiintifica si-a inceput-o pe post de asistent in laboratorul de Anatomie Patologica din Budapesta, in perioada 1874-1881.

Victor Babes

In anul 1881, Victor Babes a primit titlul de profesor asociat, doctor-docent, iar din 1885, postul de profesor de histopatologie la Universitatea din Budapesta.

Acesta a observat descoperirile lui Louis Pasteur si a devenit atras de microbiologie, plecand apoi la Paris pentru a lucra o perioada in laboratorul lui Pasteur, iar apoi cu omul de stiinta, Victor Cornil, alaturi de care a publicat primul tratat de bacteriologie, "Bacteriile si rolul lor in anatomia si histologia patologica a bolilor infectioase", in 1885.

Victor Babes a lucrat apoi la Berlin, pana in 1886, in laboratoarele Rudolf Virchow si Robert Koch. Dupa un an, bacteriologul a fost chemat la Bucuresti pe postul de profesor in cadrul catedrei de Anatomie Patologica si Bacteriologie.

Victor Babes a avut o activitate stiintifica foarte variata, insa s-a axat mai mult pe problemele legate de lepra, vaccinare anti-rabica, seroterapie anti-difterica si tubesculoza. Acesta a demonstrat faptul ca bacilii tuberculozei sunt prezenti in urina persoanelor bolnave.

Totodata, foarte important este si faptul ca Victor Babes a descoperit o clasa de paraziti, sporozoari intracelulari nepigmentati. Acest paraziti cauzeaza febra de Texas la pisici, dar si alte boli la animalele vertebrate. Parazitii respectivi au fost incadrati in genul Babesia, in 1900 la Congresul International de Zoolofie de la Londra.

Victor Babes a publicat alaturi de Gheorghe Marinescu si Paul Blocq un „Atlas de Histologie Patologica a Sistemului Nervos", in 1892. Dupa un an a fost ales drept membru titular al Academiei Romane. A editat apoi, pentru mai multi ani, Analele Institutului de Patologie si Bacteriologie din Bucuresti.

In acelasi timp, Victor Babes era foarte interesat de ameliorarea starii de sanatate a populatiei, in special cand venea vorba de combaterea si prevenirea pelagrei.

O conceptie creata de Victor Babes, in urma studiilor sale, a fost "patomorfologia procesului infectios", care reprezinta o sinteza a microbiologiei cu histopatologia.

Termeni asociati cu numele si activitatea lui Victor Babes:

• 
  

  Corpusculii Babes-Ernst - sunt incluzii metacromatice in protoplasma unor bacterii gramopozitive, precum bacilul difteric.

  
  


• 
  

  Corpusculii Babes-Negri – incluzii rabice in celulele nervoase.

  
  


• 
  

  Babesia – un gen de paraziti din ordinul Haemosporidia.

  
  


• 
  

  Babesioze – o boala grava, uneori fatala, la oameni fiind cauzata de un protozoar intraeritrocitar – Babesia microti.

  
  

Victor Babes este cel care a descris "granulatiile metacromatice". Acestea sunt foarte importante in cazul studiului si diferentierii vastelor specii microbiene, dar si a piroplasmidelor patogene (babesiile). Savantul roman a descoperit peste 50 de microbi necunoscuti, a prevazut metode noi de colorare a ciupercilor si a bacteriilor, a introdus vaccinarea antirabica si a pus bazele seroterapiei in Romania.