Transplantul de tesuturi si organe

Prin “prelevare” se intelege recoltarea de tesuturi si/sau organe umane sanatoase morfologic si functional, in vederea realizarii unui transplant.
“Transplantul” de tesuturi si/sau organe umane reprezinta acea activitate medicala complexa care, in scop terapeutic, inlocuieste tesuturi si/sau organe umane compromise, morfologic si functional, din corpul unui subiect uman cu alte structuri similare, dovedite ca fiind sanatoase.
“Donatorul” este subiectul in viata sau subiectul in stare de moarte cerebrala, compatibil genetic cu potentialul primitor care, in scop terapeutic, doneaza tesuturi si/sau organe umane.
“Primitor” este subiectul care beneficiaza de realizarea unui transplant.
Prin lege sunt prevazute si anumite conditii in care pot avea loc activitatile de prelevare si transplant de tesuturi si organe umane. Ca principiu este stabilita regula ca prelevarea si transplantul de organe si tesuturi umane nu poate face obiectul vreunei tranzactii, deoarece, conform art. 2: “Donarea in timpul vietii sau consimtamantul scris pentru prelevarea de tesuturi si organe, dupa moarte, dat de membrii familiei ori de rudele prevazute de lege, dupa moartea acestuia, reprezinta un act profund umanitar, care poate permite salvarea vietii unui om”. In mod corelativ sunt prevazute infractiunile prevazute de art. 16(1) si art. 17.
Stabilirea necesitatii efectuarii prelevarii si a transplantului de tesuturi si organe umane, coordonarea si supravegherea acestor activitati medicale revin Comisiei de transplant de tesuturi si organe umane, care functioneaza in cadrul Ministerului Sanatatii, precum si centrelor regionale de transplant.
Potrivit legii “se interzice divulgarea oricarei informatii care ar permite primitorului identificarea celui care a donat un tesut sau organ. De la aceasta dispozitie se poate deroga numai in caz de necesitate terapeutica”. De asemenea se interzice “publicitatea in favoarea donarii de tesuturi sau organe in folosul unei persoane sau al unei institutii spitalicesti determinate”.
Prelevarea si transplantul de tesuturi si organe ca urmare a exercitarii unei constrangeri de natura fizica sau morala asupra unei persoane fizice sunt strict interzise. Cu privire la consimtamant, legea cuprinde si alte prevederi, printre care si posibilitatea donatorului de a reveni inainte de prelevare asupra consimtamantului dat.
Legea diferentiaza situatia prelevarii de tesuturi si organe umane de la persoane in viata de cele apartinand unor persoane decedate. Prelevarea de tesuturi si organe umane in scop terapeutic se poate efectua de la persoane majore in viata, cu capacitate mintala deplina, numai daca nu exista un pericol pentru viata donatorului si cu consimtamantul scris, liber, prealabil si expres al acestuia. Legea mai prevede necesitatea controlului prealabil clinic si de laborator al donatorului. Consimtamantul se da numai dupa ce donatorul a fost informat in prealabil de medic asupra eventualelor riscuri si consecinte pe plan fizic, psihic, familial si profesional, rezultand din faptul prelevarii.
O prevedere importanta este aceea prin care se interzice prelevarea de organe si tesuturi umane de la potentiali donatori minori, precum si de la persoanele lipsite de discernamant, aflate in viata. Legea autorizeaza totusi prelevarea de maduva osoasa si de la minori, dar numai in beneficiul fratelui sau sorei acestuia. Potrivit prevederilor legale, prelevarea de maduva osoasa de la minori se poate face numai cu consimtamantul fiecaruia dintre titularii autoritatii parintesti sau al reprezentantului legal al minorului. Consimtamantul se exprima in fata presedintelui tribunalului judetean sau al municipiului Bucuresti, dupa caz, in a carui raza de activitate domiciliaza minorul, ori in fata unui magistrat, dupa efectuarea obligatorie a unei anchete de catre autoritatea tutelara competenta. Refuzul minorului impiedica orice prelevare.
In ceea ce priveste prelevarea de tesuturi si organe umane de la persoanele decedate, aceasta se efectueaza potrivit legii, numai daca moartea cerebrala a fost confirmata medical. Potrivit legii, prelevarea se face, in acest caz, cu consimtamantul scris al membrilor majori ai familiei sau al rudelor, in urmatoarea ordine: sot, parinte, copii, frate ori sora. In absenta acestora, consimtamantul va fi luat de la persoana autorizata in mod legal sa il reprezinte pe defunct. Daca donatarul decedat este minor, prelevarea de organe si tesuturi se poate face numai cu consimtamantul scris al parintilor sau al reprezentantului legal.
Medicii care constata moartea cerebrala, pe de o parte, si cei care efectueaza prelevarea sau transplantul de tesuturi sau organe, pe de alta parte, trebuie sa faca parte din unitati functionale sau servicii sanitare distincte. Medicii care au procedat la prelevarea de tesuturi sau organe de la o persoana decedata sunt obligati sa asigure restaurarea decenta a acesteia.