Razboiul de 30 de ani

Razboiul de 30 de ani a fost un conflict care a devastat Europa, mai ales Sfantul Imperiu Roman, intre 1618 si 1648 si care s-a prelungi intre Franta si Spania pana in 1659.

Ernest Crofts - Scena din Razboiul de 30 de ani

Sursa acestui conflict este instabilitatea politica si religioasa a Sfantului Imperiu Roman: pentru a rezista progresului Reformei catolice, Principii protestanti, dintre care unii au aderat la calvinism, confesiune care nu era recunoscuta prin Pacea de la Augsburg (1555), se grupeaza intr-o „Uniune evanghelca" in 1608. Principii catolici le vor opune „Sfanta liga germana" in 1609, condusa de ducele Maximilian I de Bavaria. Protestantii Boemiei s-au razvratit impotriva Habsburgilor in 1618 prin Defenestratia de la Praga, care a declansat Razboiul de 30 de ani. Dupa ce Ferdinand Habsburg este instalat pe tron, devenind imparat in august 1619, sub numele de Ferdinand al II-lea, cehii ii dau coroana Boemiei electorului palatin Frederick al V-lea, insa sunt invinsi la Muntele Alb in noiembrie 1620 de catre trupele Ligii conduse de Tilly. Imparatul Ferdinand al II-lea conduce apoi o represiune aspra Boemiei si liga ocup Palatinatul care pierde electoratul in favoarea Bavariei in 1623. Christian al IV-lea, regele Danemarcei, intervine in Saxonia Inferioara, cu sprijinul principilor protestanti din nord. Dar Wallenstein ii invinge langa Dessau in aprilie 1626 si Tilly il invinge pe Christian al IV-lea la Lutter in august. Danemarca trebuie sa incheie pacea la Lübeck in mai 1629. Ferdinand al II-lea, care a devenit stapanul Germaniei de Nord, a promulgat un edict de restituire a proprietatii secularizate in martie 1629. Richelieu, care a ocupat deja Valtellina in 1625, pentru a preveni o unirea Habsburgilor Spaniei si ai Austriei, a reusit prin intrigile lui sa-l impiedice pe fiul lui Ferdinand al II-lea sa fie ales rege al Romanilor. Principii catolici ai Ligii, indoindu-se de puterea imparatului, l-au fortat sa-l destituie pe Wallenstein.



Richelieu declanseaza interventia lui Gustav Adolf al II-lea - rege al Suediei si protestant - in Germania. Victoria acestuia asupra lui Tilly in septembrie 1631 la Breitenfeld deschide drumul suedezilor spre sudul Germaniei. Rechemat de catre imparat, Wallenstein nu le poate face fata si este invins la Lützen in noiembrie 1632, batalie in care Gustav Adolf a fost ucis. Armata suedeza este acum condusa de Bernard de Saxa-Weimar si G. Horn. Wallenstein, care s-a aliat cu inamicul, a fost asasinat in februarie 1634 din ordinul imparatului. Dupa victoria trupelor imperiale, spaniole si bavareze, la Nördlingen in septembrie 1634, suedezii s-au retras la nord de Main si Saxonia semneaza Tratatul de la Praga in 1635. Dezbinarea protestantilor si negocierile de pace il fac pe Richelieu sa intervina direct impotriva spaniolilor si a imperialistilor. Amenintata pe Somme in 1636, Franta continua: ocupa Alsacia in 1639, cucereste Arras-ul in 1640, Perpignan-ul in 1642 si obtine victoria de la Rocroi in 1643. Suedezilor le reuseste o noua campanie in Boemia si Moravia si ameninta Viena in 1645. Turenne obliga Bavaria sa solicite pacea in 1647. Epuizarea generala si incapacitatea fiecaruia de a obtine un avantaj decisiv duc la negocieri care au ca rezultat, in 1648, Tratatul de la Westfalia. Conflictul va continua, totusi, inca zece ani intre Franta si Spania, care va trebui sa accepte Tratatul de la Pirine in 1659. Dar razboiul de 30 de ani avea sa precipite ruina - inca incompleta, dar ireversibila – a Sfantului Imperiu Roman. In ceea ce priveste Germania, aproape complet devastata, si-a pierdut 40% din populatie.