Papa Ioan Paul al II-lea

La 13 mai 1981, cu putin inainte de a-si incepe slujba saptamanala din Piata Sf. Petru din Roma, Papa Ioan Paul al II-lea a fost impuscat si ranit grav, in timp ce trecea prin piata in papa-mobil. Agresorul, criminalul turc in varsta de 23 de ani Mehmet Ali Agca, a tras patru focuri, dintre care unul l-a lovit pe Suveranul Pontif in abdomen, ratand cu putin organele vitale, iar alt glont l-a lovit pe Papa in mana stanga.
Al treilea glont a lovit-o in piept pe americanca in varsta de 60 de ani Ann Odre, ranind-o grav, iar al patrulea a lovit-o in brat pe jamaicana de 21 de ani Rose Hill. Arma lui Agca i-a fost smulsa din maini de catre cei aflati in piata si a fost retinut pana in momentul arestarii sale. Papa a fost transportat cu ambulanta la Spitalul Gemelli din Roma, unde a trecut printr-o operatie ce a durat peste cinci ore, starea sa fiind critica, dar stabila. Ioan Paul al II-lea, liderul spiritual pentru aproape 600 de milioane de romano-catolici din intreaga lume, a fost primul Papa polonez si primul papa non-italian dupa 456 de ani. Vorbind fluent sapte limbi moderne si latina, a fost cunoscut drept un calator pasionat si o persoana care nu avea inhibitii in fata publicului.
La patru zile dupa ce a fost impuscat, l-a iertat de pe patul sau de spital pe cel care atentase la viata lui. Suveranul pontif a petrecut trei saptamani in spital inainte de a fi externat, dupa ce s-a recuperat pe deplin in urma ranilor suferite. Motivele lui Mehmet Ali Agca in ceea ce priveste tentativa de a-l asasina pe capul bisericii romano-catolice au fost enigmatice si raman astfel si in ziua de azi.
In anii ’70, Agca s-a alaturat grupului terorist turc de extrema dreapta, cunoscut sub denumirea de Lupii gri. Grupul a asasinat sute de oficialitati, patroni, jurnalisti si activisti de stanga, ca parte a misiunii lor de a curata Turcia de influenta stangii. Recent, s-a descoperit ca Lupii gri aveau legaturi stranse cu politicieni de extrema dreapta, ofiteri ai serviciilor secrete si comandanti ai politiei. In februarie 1979, Abdi Ipekci, redactor la un ziar liberal, a fost asasinat in apropierea locuintei sale din Istanbul.
Mehmet Ali Agca a fost arestat si acuzat de acest asasinat. In timp ce astepta sa fie judecat, Agca a evadat dintr-o inchisoare militara, in noiembrie 1979. In celula sa, a lasat o scrisoare in care era vorba despre calatoria planificata de Ioan Paul al II-lea in Turcia. In aceasta scrisoare, Agca a scris: "Imperialistii vestici, care se tem de unitatea politica, militara si economica a Turciei cu tarile islamice surori, isi trimit comandantul cruciat, Ioan Paul, sub masca unui lider religios.
Daca aceasta vizita nepotrivita si neinsemnata nu va fi anulata, il voi impusca cu siguranta pe Papa. Acesta este singurul motiv pentru care am evadat din inchisoare." Din cauza acestei amenintari, paza a fost intarita in timpul vizitei in Turcia a Papei si nu a existat nici o tentativa de asasinat. O instanta din Turcia l-a condamnat in absentia pe Agca pentru omor, dar acesta a ramas in libertate. La 9 mai 1981, Agca a luat un avion de la Majorca la Milano si a intrat in Italia sub un nume fals.
S-a cazat intr-o camera dintr-un hotel situat in apropiere de Vatican, iar la 13 mai a patruns in Piata Sf. Petru si l-a impuscat pe Papa cu un pistol automat Browning, cu calibru de 9 mm. In buzunarul sau a fost descoperit un bilet scris de mana, in care scria "Il voi ucide pe Papa pentru a protesta impotriva imperialismului Uniunii Sovietice si a Statelor Unite si impotriva genocidului din Salvador si Afghanistan." La proces, a pledat "vinovat", spunand ca a actionat pe cont propriu.
In iulie 1981 a fost condamnat la detentiune pe viata. In 1982, Agca a anuntat ca tentativa de asasinat era de fapt parte a unei conspiratii in care erau implicate serviciile secrete bulgare, despre care se stia ca actioneaza in numele KGB-ului. Papa Ioan Paul al II-lea a fost un anti-comunist infocat, care a sustinut uniunea comerciala a Solidaritatii din tara sa natala, motiv pentru care a devenit o tinta potrivita pentru comunisti. In 1983, in ciuda acestor descoperiri, Papa s-a intalnit cu Mehmet in inchisoare si i-a oferit iertarea sa. Alte interogatorii ale lui Agca au condus la arestarea a trei bulgari si trei turci, care au fost judecati in 1985.
La inceputul procesului inculpatilor rusi si bulgari, acuzarea a avut de suferit in momentul in care Agca, martorul-cheie al procurorilor, a declarat ca este Iisus Christos si a prezis sfarsitul iminent al lumii. El a explicat ca scenariul cu bulgarii a fost creat de conducatorii serviciilor secrete vestice si ca de fapt Dumnezeu l-a facut sa-l impuste pe Ioan Paul al II-lea. Atacul a fost, potrivit lui Agca "legat de al treilea secret al Fecioarei de la Fatima". Secretele de la Fatima sunt trei mesaje pe care biserica catolica spune ca Fecioara Maria le-a transmis la trei copii de cioban portughezi, intr-o aparitie din 1917.
Se presupune ca primul mesaj a prezis al II-lea razboi mondial, al doilea, ridicarea (si decaderea) Uniunii Sovietice, iar al treilea reprezenta inca un secret al Vaticanului in 1985. In 1986, inculpatii bulgari si turci au fost achitati din lipsa de probe. La sfarsitul anilor ’90, Papa Ioan Paul al II-lea si-a exprimat speranta ca guvernul italian il va gratia pe Mehmet in 2000. Suveranul pontif a transformat anul 2000 intr-un an jubiliar sfant, in care iertarea trebuia sa fie cea mai importanta. La 13 mai 2000, la aniversarea a 19 ani de la tentativa de asasinat, Papa a vizitat localitatea Fatima din Portugalia.
In aceeasi zi, a fost dezvaluit al treilea secret de la Fatima, de catre secretarul de stat al Vaticanului, Angelo Sodano. Sodano a descris secretul ca fiind o "viziune profetica" in care "un episcop imbracat in alb cade la pamant, aparent mort, dupa ce s-a tras in el cu arma." Vaticanul a interpretat ca aceasta predictie se refera la tentativa de asasinat asupra lui Ioan Paul al II-lea.
Mehmet Ali Agca, care intuise legatura intre asasinat si secretul de la Fatima in 1985, a fost gratiat de presedintele italian Carolo Ciampi la 14 iunie 2000. Fiind extradat in Turcia, a inceput sa execute cei opt ani de pedeapsa care-i mai ramasesera, dupa ce l-a ucis in 1979 pe un redactor de la un ziar turcesc.