Lev Nicolaievici Tolstoi

Detalii

CategoriiCultura
TaguriLiteratura
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari20004

Voteaza & Distribuie

Descriere

La 28 august 1828, se naste contele Lev Nicolaievici Tolstoi (decedat la 7 noiembrie 1910), romancier rus de referinta. Tolstoi este considerat drept unul dintre cei mai mari romancieri ai lumii, fiind cunoscut mai ales pentru capodoperele sale Razboi si pace si Anna Karenina, romane care picteaza in culori vii societatea si viata din Rusia. Cele doua lucrari reprezinta un adevarat apogeu al romanului realist.

Ca filosof moralist, el s-a remarcat prin ideile sale privind rezistenta non-violenta, influentand figuri proeminente ale secolului XX cum ar fi Mahatma Gandhi si Martin Luther King. Tolstoi s-a nascut la Yasnaya Polyana, mosia familiei sale situata in regiunea Tula, din Rusia. El a fost al patrulea din cei cinci copii ai familiei. Parintii sai au murit cand Lev era inca mic copil, astfel ca a fost crescut de rude.

Tolstoi a studiat in 1844 dreptul si limbile orientale la Universitatea Kazan, insa nu si-a finalizat studiile, neobtinand o diploma. La mijlocul studiilor s-a intors la Yasnaya Polyana si a petrecut mult timp la Moscova si la Sankt Petersburg. Dupa ce si-a facut multe datorii prin jocuri de noroc, Tolstoi si-a insotit fratele cel mare in Caucaz si s-a inrolat in armata rusa. La vremea respectiva, Tolstoi a inceput sa scrie literatura. In 1862 s-a casatorit cu Sofia Andreevna Bers, impreuna cu care a avut treisprezece copii.

Casatoria sa a fost descrisa de A.N. Wilson drept una dintre cele mai nefericite din istoria literaturii, fiind marcata de faptul ca in ziua de dinaintea cununiei, Tolstoi i-a oferit logodnicei sale jurnalul pe care l-a tinut. In acest jurnal, erau detaliate relatiile sexuale pe care el le-a avut in trecut cu servitoarele sale. Relatia lui Tolstoi cu sotia sa s-a deteriorat si mai mult pe masura ce conceptiile lui au devenit din ce in ce mai radicale. Din punct de vedere artistic, Tolstoi a fost unul dintre gigantii literaturii ruse a secolului al XIX-lea.

Dintre operele sale cele mai cunoscute pot fi citate romanele Razboi si pace si Anna Karenina si cateva nuvele ca de exemplu Moartea lui Ivan Ilici si Hagi Murad. Contemporanii sai l-au elogiat: Dostoievski l-a considerat cel mai mare romancier in viata, in timp ce Gustave Flaubert exclama „Ce artist si ce pshiholog!" Criticii si romancierii moderni au pastrat acelasi ton elogios.

Virginia Woolf l-a proclamat „cel mai mare dintre toti romancierii" iar Thomas Mann a scris despre arta fara cusur a lui Tolstoi „Rareori operele de arta au semanat atat de mult cu natura", sentimente impartasite in parte de multi altii, ca de exemplu Marcel Proust, Vladimir Nabokov si William Faulkner. Tolstoi a fost in timpul razboiului din Crimeea locotenent secund intr-un regiment de artilerie, experienta povestita in Schite din Stevastopol. Experientele traite in timpul razboiului l-au transformat intr-un pacifist si i-au dat material pentru descrierile realiste ale ororilor razboiului din operele sale de mai tarziu.

Lucrarile sale de fictiune au incercat sa descrie in mod realist societatea rusa in care a trait. Cosacii (1863) descrie viata cosacilor, prin intermediul povestii unui aristocrat indragostit de fata unui cosac. Anna Karenina (1867) spune in paralel povestea unei femei adulterine incatusata de conventiile si falsitatile societatii si a unui bogatas filosof (asemenea lui Tolstoi), care munceste pe camp alaturi de servitorii sai si incearca sa le schimbe vietile in bine. Tolstoi nu doar s-a inspirat din experientele sale de viata, dar a si creat personaje dupa chipul si asemanarea lui, spre exemplu Pierre Bezukhov si printul Andrei din Razboi si pace sau Levin din Anna Karenina.

Razboi si pace este considerat a fi cel mai mare roman scris vreodata, remarcabil prin complexitate si unitate. Pe panza sa vasta, se tes povestile a 580 de personaje dintre care unele sunt istorice si altele fictive. Povestea se deplaseaza de pe planul vietii de familie catre cartierul general al lui Napoleon, de la curtea tarului Alexandru I al Rusiei pe campul de lupta de la Austerlitz si Borodino. Romanul a fost scris in scopul de a explora teoria lui Tolstoi despre istorie, in special despre nesemnificativitatea unor indivizi ca Napoleon sau Alexandru. Surprinzator, Tolstoi nu a considerat Razboi si pace a fi un roman, dupa cum el nu considera marile opere de fictiune rusesti scrise pana in acel moment ca fiind romane.

Aceasta conceptie devine mai putin surprinzatoare daca luam in considerare ca Tolstoi a fost un romancier al scolii realiste, care considera romanul ca fiind o fundatie pentru examinarea problemelor sociale si politice din viata secolului al nouasprezecelea. Razboi si pace (care pentru Tolstoi reprezinta un poem epic in proza) nu intrunea aceste conditii. Tolstoi considera ca Anna Karenina a fost primul sau roman in adevaratul sens al cuvantului, acesta fiind intr-adevar unul dintre cele mai importante romane realiste ale sale.

Dupa Anna Karenina, Tolstoi s-a concentrat asupra unor teme crestine, iar romanele sale ulterioare dezvolta o filosofie crestina anarho-pacifista, care a condus la excomunicarea sa din cadrul bisericii ortodoxe in 1901.