Iubirea jertfelnica: Anna Karenina si Ana lui Ion

Roman realist ,modern ,desfasurat pe trei planuri paralele,Anna Karenina este centrat pe cele trei personaje cu cea mai mare incarcatura afectiva: Anna si Alexei -nume dedublat de scriitor -pe de o parte sotul legitim, Alexandrovici ,iar pe de alta parte ,Vronski in care eroina investeste esentialul pana la renuntarea partiala a fiului Serioja si,in final ,pana la renuntarea totala de sine.

Casatorita prematur cu Alexandrovici ,prin aranjament familial ,Anna este privata de dragostea sotului (ceea ce o arunca in bratele lui Vronski ),dar profund legata de fiul acestuia ,singura ei ratiune care o face sa penduleze dureros intre cei doi barbati.Oferindu-i-se in prima instanta divortul,in mod gratuit ,Anna se vede constransa a refuza ,intelegand consimtamantul drept renuntare deliberata la copilul iubit.In plus fata de Ana lui Ion ,Anna Karenina compromite ,in cele din urma,in numele iubirii ,fericirea propriului copil si,o data cu ea ,propria fericire.

Dragostea celui de-al doilea (Vronski ) ,aparent nestavilita ,capata aspect obisnuit ,spre exasperarea Annei care ,jertfind totul pentru iubire ,revendica aceeasi dragoste lipsita de orice fel de libertate .Lumea interlopa ,teatrul,jocurile de noroc alcatuiesc delectarea omului care a ales izolarea sotiei din cauza societatii abjecte .

Deplansa de sateni ,Ana lui Ion este cu mult mai vinovata decat Ana Karenina pentru care legea morala a societatii este necrutatoare ,chiar irationala ,absolutizand pacatul pana la discreditarea omului inselat vrednic de compatimire.Pe de alta parte,luciditatea Anei ca Ion n-o "mai "iubeste este cu mult mai dureroasa decat dispretul intregii omeniri.Si iarasi, pe de alta parte ,certitudinea faptului implinit este preferabila suspiciunilor de tot felul.

Daca luam in calcul autosugestia personajelor ,gestul sinuciderii este blamabil in aceeasi masura;daca Ana se amageste concepand singura o dragoste iluzorie,Karenina se insala ,nascocind vina omului pe care il iubeste.Incercarea de a concilia mentalitatea vremii cu dreptul la o viata fericita este zadarnica si moartea este strigatul acestei neputinte dureroase.