George Enescu

Detalii

CategoriiCultura
TaguriGeorge Enescu, Muzica, Paris
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari37867

Voteaza & Distribuie

Descriere

La 19 august 1881, in satul Liveni (langa Dorohoi), judetul Suceava, se naste marele compozitor, violonist, pianist, dirijor si pedagog roman George Enescu. Enescu a fost unul dintre cei mai importanti muzicieni de la sfarsitul secolului XIX-lea si din prima jumatate a secolului XX.

El a dovedit talent muzical inca din frageda copilarie, cunoscand chiar de atunci folclorul, prin intermediul tarafurilor populare. Tatal sau l-a prezentat profesorului si compozitorului Eduard Caudella, care l-a inscris la Conservatorul din Iasi. La varsta de sapte ani, a fost sfatuit sa-si continue studiile la Conservatorul din Viena. Aici a studiat impreuna cu mari profesori cum ar fi Joseph Hellmesberger, Robert Fuchs si Sigismond Bachrich si a absolvit inainte de a implini varsta de 13 ani, obtinand medalia de argint. In concertele sale din Viena, Enescu a interpretat piese clasice de Brahms, Sarasate si Mendelssohn Bartholdy. In 1895, si-a continuat studiile la Paris.

Aici i-a avut ca profesori pe Andre Gelalge (contrapunct), Jules Massenet si Gabriel Faure (compozitie), precum si pe M.P.J. Marsick (vioara). Majoritatea compozitiilor lui George Enescu sunt influentate de folclorul romanesc. Creatia sa componistica abordeaza aproape toate formele si genurile muzicale, reflectand dragostea pentru poporul din mijlocul caruia s-a ridicat si cu a carui sensibilitate s-a identificat. Opera lui Enescu reprezinta o pilda de insusire si dezvoltare creatoare a cuceririlor artei muzicale europene, de imbinare a acestora cu traditiile muzicii folclorice a poporului roman.

Chiar si in lucrarile in care se manifesta influente ale muzicii germane sau franceze, ori in acelea al caror continut nu presupune neaparat forma nationala, ca de pilda, Suita I "in stil clasic" pentru pian sau opera "Oedip", se vadeste legatura cu folclorul nostru, prin utilizarea, uneori descreta, alteori destul de evidenta, a formelor modale, ritmice, intonationale, ale acestuia. Enescu a pus temeliile simfonismului nostru, deschizandu-i largi perspective.

Cele mai de seama lucrari ale sale sunt "Rapsodiile romane" (1901-1902), caracterizate printr-o melodica bogata, de autentica obarsie folclorica si printr-o invesmantare orchestrala colorata, "Poema romana" (1897), care intruchipeaza o serie de tablouri sugestive ale vietii rustice, opera Oedip (1936), creatie capitala a lui Enescu, strabatuta de un continut emotional, generos si intens, distingandu-se printr-un limbaj poetic evocator si dramatic si suitele sale pentru orchestra (printre care Suita a III-a, "Sateasca", 1938), in care folclorul cunoaste o transfigurare subtila.

Pe langa acestea, Enescu a mai compus cinci simfonii, un poem simfonic intitulat "Vox maris" si numeroase lucrari pentru formatii de camera (doua cvartete de coarde, 1921, 1952; doua cvartete cu pian 1909-1911, 1944; un octet pentru instrumente cu coarde, 1900; un dixtuor pentru instrumente de suflat, 1906 si altele), caracterizate printr-o melodica expresiva, prin constructii unitare, inchegate si prin transparenta sonoritatii de ansamblu. Unele dintre creatiile sale au fost compuse la Sinaia, in vila sa din Luminis. In 1923, si-a facut debutul ca dirijor intr-un concert dat de Orchestra Philadelphia din New York. De asemenea, a dirijat la Filarmonica din New York, intre 1937 si 1938.

George Enescu a trait la Paris si in Romania, insa dupa al doilea razboi mondial si ocuparea Romaniei de comunisti, el a ramas la Paris. De asemenea, Enescu a fost un renumit profesor de vioara. Yehudi Menuhin, Christian Ferras, Ivry Gitlis si Arthur Grumiaux s-au numarat printre elevii sai. El a promovat muzica romaneasca contemporana, interpretand lucrari ale lui Constantin Silvestri, Mihail Jora, Ionel Perlea si Martian Negrea. George Enescu a fost si membru al Academiei Romane, cat si membru corespondent al Academiei Franceze.

La moartea sa (in 1955), George Enescu a fost inmormantat la cimitirul Pere Lachaise din Paris. Orchestra simfonica din Bucuresti a fost denumita George Enescu, in onoarea acestuia. In Bucuresti se gaseste si un muzeu ce-i poarta numele. Casa in care a locuit Enescu a devenit casa memoriala, iar satul natal al artistului ii poarta ilustrul nume.