Expeditia Franklin: navele si-au otravit echipajele

Expeditia Franklin, lansata de Marina Regala britanica, acum 160 de ani, ramane un mister aproape total.

Cele doua nave, HMS Erebus si HMS Terror, avand 129 de oameni la bord, au fost trimise spre Teritoriile Nord-Vestice ale Canadei, in zona arctica, avand ca misiune trasarea unei harti a pasajelor de trecere din regiune, pentru a facilita navigatia din Atlanticul de Nord spre Pacific, prin cercul polar. Incarcate cu provizii de tot felul, care ar fi putut tine sapte ani, si dotate cu echipament de ultima ora, navele au plecat a drum in 1845, sub comanda capitanului Sir Joseph Franklin, un ofiter experimentat al marinei britanice.

Expeditia Franklin

Oamenii din subordinea sa erau cu totii alesi pentru tenacitatea lor si capacitatea de a-si indeplini misiunea in conditii atat de dificile. Cele doua nave erau considerate drept cele mai mari, mai puternice si perfectionate din marina britanica, adevarate bijuterii navale, si totusi, au disparut fara nici o urma, constituind si la aceasta ora un mister.

Echipajele s-au pierdut in pustietatile arctice lasand foarte putine indicii cu privire la soarta lor, la motivele pentru care Expeditia Franklin s-a terminat printr-o tragedie. Primele actiuni de cautare au fost lansate in 1848, la operatiunile de scotocire a Arcticii participand nave canadiene, americane si, fireste, britanice. Paradoxal, aceste eforturi nu au incetat nici pana in zilele de astazi.

In septembrie 2011, reprezentantii autoritatii Parcurilor Nationale din Canada au anuntat rezultatele cautarilor intreprinse de echipele sale in aceasta vara. Nu s-au bucurat de succes.

„S-a modificat tinta cautarilor. Am renuntat, demult, sa mai cautam supravietuitori, sa gasim cadavrele, acum incercam sa aflam doar niste raspunsuri. ",

afirma William Battersby, autorul biografiei capitanului James Fitzjames, comandantul lui HMS Erebus.

„Lucrul cel mai extraordinar este ca, in pofida acestor eforturi, dupa 160 de ani de cautari intense, la care au participat mii de oameni, inca nu stim unde se afla cele doua nave, ce s-a intamplat cu expeditia, sau cu majoritatea oamenilor din echipaje",

continua Battersby.

Exploratorii au gasit tumuli formate din gramezi de pietre cu mesaje scrise de marinarii expeditiei. Acestia si-au abandonat navele, prinse in gheturi, dupa cat se pare. De asemenea, istoria orala a populatiei inuite locale inregistreaza relatari ale stramosilor eschimosilor privind incremenirea intre banchizele de gheata a celor doua imense corabii.

In cateva cazuri, echipele de cautare au putut scoate din gheata oase si cadavre relativ bine conservate ale membrilor echipajelor navelor condamnate. Insa nu s-a gasit nici o urma din HMS Erebus si HMS Terror, niciun jurnal de bord, nici un semn lasat de Franklin insusi. In ultimii ani, expertii au reusit sa schiteze – in mare – un scenariu al tragediei. Din insemnarile lasate de membri ai echipajelor pe mormanele de roca, se pare ca o parte dintre marinari au parasit navele si s-au indreptat spre sud, pentru a vana.

O nota lasata pe un tumul se incheie cu „totul este bine", semnata de Franklin. Un an mai tarziu, marinarii au revenit la movila de piatra pentru a adauga si alte mesaje. Unul spune ca 15 dintre ei murisera pe parcurs. Din acel moment, lucrurile au mers din ce in ce mai prost. Oamenii, afectati de tuberculoza si scorbut, erau din ce in ce mai slabiti. Echipajele ramase au abandonat navele cu totul in 1848, insa era prea tarziu: in afara de moartea inghetata care-i pandea de peste tot, marinarii erau condamnati la moarte de propriul lor sange.

HMS Erebus si HMS Terror aveau la bord un sistem complex de conducte si echipament special conceput pentru ca gheata sa poata fi topita si transformata in apa potabila. Se pare ca tocmai aceasta dotare, socotita o „minune a tehnicii moderne" la aceea ora, i-a condamnat la moarte prin… otravire. Conductele acestui sistem de apa potabila erau din plumb, iar echipajele s-au imbolnavit de saturnism, o intoxicatie cronica cu plumb.

In afara de anemie, gingivita acuta, colici si aparitia de hematii cu granulatii bazofile in sange, saturnismul (dar si ostilitatea imensitatii arctice) le-a indus oamenilor din Expeditia Franklin o stare depresiva atroce, aducandu-i la disperare si la abandonarea oricarei lupte.