Esantionarea

DEFINITII
Populatia - reprezinta totalitatea unitatilor simple sau complexe care formeaza obiectul cercetarii.
Esantionul - reprezinta o parte sau un numar de elemente ale populatiei totale.
Esantionarea - este metoda prin care putem deduce caracteristicile unei populatii intregi, interogand doar cativa indivizi din aceasta.

Notiuni generale
Un esantion bun:
- ofera posibilitati de determinare a numarului de subiecti necesar;
- specifica probabilitatea ca fiecare individ din populatie sa poata fi inclus in esantion;
- da posibilitatea estimarii erorii de esantionare;
- permite determinarea gradului de incredere pe care-o putem avea in estimarile populatiei esantionului.

Reprezentativitatea este o calitate esentiala pe care esantionul trebuie sa o aiba. Ea consta in capacitatea esantionului de a produce cat mai fidel structurile si caracteristicile populatiei din care este extras.
Factori care determina sau influenteaza marimea esantionului:
- omogenitatea populatiei, adica gradul in care indivizii sunt asemanatori cu referire la caracteristicile comunitatii studiate;
- metoda de esantionare;
- timpul, banii si personalul;
- numarul categoriilor prin care vor fi analizate datele;

Tipuri de esantioane:
- aleatoare (probabilistice);
- nealeatoare (neprobabilistice).
O procedura de esantionare este aleatoare atunci cand fiecare individ din populatie are o sansa diferita de zero de a fi ales in esantion.
O procedura de esantionare care nu respecta aceste reguli, este nealeatoare.
Reprezentativitatea esantionului se poate calcula doar in cazul esantioanelor probabilistice. Chiar daca procedura folosita nu e strict aleatoare, introducerea unor elemente de selectie are efecte benefice asupra cercetarii, pentru ca inlatura in buna parte distorsiunile.

Procedeee de esantionare
Esantionarea simpla aleatoare - este procedura cea mai simpla in sensul ca nu presupune operatii prealabile de grupare a indivizilor sau de repetare a selectiei. Indivizii componenti ai esantionului sunt alesi uniform si cu o probabilitate identica pentru fiecare.
Exista doua proceduri de esantionare simpla aleatoare:
1. Procedura loteriei sau a "tragerii la sorti"
Acest procedeu consta in extragerea dintr-o urna a unor bile sau jetoane identice reprezentand elementele populatiei; se extrag bile sau jetoane pana se obtine esantionul de marimea proiectata.
Acest procedeu are doua variante:
- cu reintoarcerea bilelor sau jetoanelor (sondaj repetat);
- fara reintoarcerea bilelor sau jetoanelor (sondaj nerepetat);
In practica, deoarece este greu de confectionat bile sau jetoane elementele populatiei se inregistreaza pe cate un cartonas.
Acest procedeu este indicat in cazurile in care se cerceteaza populatii mai restranse.
2. Procedeul tabelului cu numere intamplatoare
Acest tabel se alcatuieste cu ajutorul unei masini de amestecat numere (randomizatoare). Procedeul e o varianta de selectie probabilistica. Utilizarea tabelelor cu numere aleatoare consta in extragerea din cadrul populatiei a unitatilor ale caror numere de ordine stabilite printr-o numerotare prealabila, au fost citite dupa o anumita ordine din tabelul numerelor aleatoare. Tabelul numerelor aleatoare contine 10 coloane si 100 de randuri (numerotate de la 1 la 10 respectiv de la 1 la 100), deci e compus din 1000 de numere a cate 4 cifre, grupate cate doua. Citirea numerelor se face de la stanga la dreapta si de sus in jos in ordine crescatoare a numerelor de ordine ale coloanelor si ale randurilor.

Esantionarea prin stratificare este o procedura probabilistica, care are la baza urmatoarea idee. Se divide populatia dupa un criteriu A in s clase de efective N1, N2, ...Ns, care insumate dau efectivul total al populatiei. Subesatioanele provin din cate un strat al populatiei si sunt proportionale cu marimea stratului respectiv:
n1/N1=n2/N2=...=ns/Ns
Astfel in raport cu caracteristica A esantionul este perfect reprezantativ in sensul ca in fiecare proportie din esantion reproduce proportia corespunzatoare din populatie:
ni/n=Ni/N

Esantionarea multistadiala (Grupala) se bazeaza pe ideea ca populatia umana poate fi privita ca fiind formata din indivizii ce apartin unor grupuri in cadrul carora ei se gasesc; la randul lor aceste grupuri sunt formate din altele mai mici, care si ele sunt formate din altele si mai mici, si asa mai departe se ajunge la nivelul individului. Astfel intr-un prim stadiu se alege un esantion de grupuri de rang inalt, apoi de rang 2, iar in final se va alege un esantion de indivizi care cuprinde intreg efectivul ultimului esantion de grupuri.
Denumirea de "multistadial" provine din faptul ca exista mai multe stadii in alegerea esantionului final.
Esantionare multistadiala are ca scop reducerea costului si timpului de culegere a informatiei. "Un esantion multistadial este mai putin reprezentativ, la volum egal decat unul simplu aleator".