In 1941, se preda Yugoslavia, in cel de-al doilea razboi mondial. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, reprezentantii diferitelor regiuni din Yugoslavia, semneaza la Belgrad un armistitiu cu Germania nazista, punand capat unei perioade de 11 zile de rezistenta inutila impotriva Wermachtului german. Peste 300.000 de soldati si ofiteri yugoslavi au fost luati prizonieri. Doar 200 de germani au murit in cucerirea Yugoslaviei. La 27 martie 1941, la doua zile dupa ce guvernul Yugoslaviei a semnat un pact controversat cu puterile Axei, ofiterii aviatiei yugoslave, ajutati de serviciile secrete britanice, au rasturnat regimul pro-Axa al tarii. In replica, liderul nazist Adolf Hitler a lansat o invazie masiva a tarii, care a inceput in 6 aprilie cu bombardarea Belgradului. Defensiva yugoslava, formata din persoane de nationalitati instabile din punct de vedere politic, a fost obligata sa se retraga in fata numeroaselor trupe germane, italiene, ungare si bulgare care le invadau tara. La 17 aprilie, Yugoslavia s-a predat si a fost impartita, cu exceptia statului-marioneta Croatia, intre cele patru puteri ale Axei invadatoare. Trupele de ocupatie au agravat traditionalele diferente religioase si nationale din regiune, in special sarbii fiind brutalizati. Totusi, pana la sfarsitul anului, aparusera doua miscari eficace de rezistenta, una condusa de colonelul Dragolyub Mihailovich, care era loial guvernului yugoslav din exil si alta condusa de Josip Broz Tito, constituita din membrii ilegalului Partid Comunist din Yugoslavia.
