Craciunul - sarbatoare pagana?

Detalii

CategoriiReligie
Taguri
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari8843

Voteaza & Distribuie

Descriere

Nu se stie cu exactitate cand Isus Hristos s-a nascut. Din descrierea data de Biblie, multi istorici cred ca nasterea lui a avut loc cel mai probabil in luna septembrie, la 6 luni dupa Pastele Evreiesc. Toti sunt de acord ca nasterea lui Isus nu a putut fi in luna decembrie, deoarece Biblia vorbeste despre pastori ce erau cu oile la pascut in acea noapte. Aceasta este aproape imposibil in timpul iernii datorita frigului. Atunci de ce este Craciunul celebrat pe 25 decembrie?

In vechiul Babilon, sarbatoarea lui Nimrod, fiul lui Isis, zeita naturii, era pe data de 25 decembrie. In aceasta zi, babilonienii petreceau, mancau si beau din belsug, iar la sfarsitul zilei se imparteau daruri. In Roma Antica, solsitiul de iarna era sarbatorit cu multi ani inainte de nasterea lui Isus. Aceasta sarbatoare romana era numira Saturnalia, onorandu-l pe Saturn, zeul agriculturii. In ianuarie, era o alta sarbatoare, Calendele, ce reprezentau victoria mortii asupra vietii. Intregul sezon se numea Dies Natalis Invicti Solis, adica Ziua de Nastere a Soarelui Neinvins. Festivalul era marcat de multa bucurie. Tot in Roma Antica a aparut traditia mumerienilor. Mumerienii erau grupuri de cantareti si dansatori costumati ce calatoreau din casa in casa pentru a-si inveseli vecinii. Din acest obicei s-a nascut traditia de a colindatului.

In nordul Europei, multe alte traditii pe care azi le consideram ca parte din religia crestina au inceput cu mult timp inainte ca participantii sa auda de Isus Hristos. Paganii din nordul Europei celebrau propriul lor solstitiu de iarna, numit Yule. Yule era simbolul pagan al zeului soarelui, Mithras. Cum zeul soare crestea si se maturiza, zilele deveneau mai lungi si mai calde. Se obisnuia sa se aprinda o lumanare pentru a-l incuraja pe Mithras, soarele, sa reapara in ziua urmatoare.

Multe ruguri se ardeau in onorea soarelui. Cuvatul Yule insusi inseamna "roata", roata fiind un simbol pagan al soarelui. Vascul era considerat o planta sacra, iar obiceiul sarutului sub vasc a inceput ca un ritual al fertilitatii. Fructul vascului era considerat ca fiind hrana zeilor. Bradul este simbolul ce uneste aproape toate solstitiile de iarna a nord europenilor. Brazi vesnic versi erau adusi in case in timpul iernilor grele pentru a le aminti locuitorilor ca in curand recoletele lor vor creste din nou. Crengi de brazi erau de multe ori carate ca si simboluri de noroc si erau oferite ca si cadou de nunta, reprezentand fertilitatea. Druizii foloseau bradul ca un simbol religios, ceremoniile lor se desfasurau in jurul brazilor la care se inchinau.

In anul 350, Papa Iulius I a declarat sarbatoarea oficiala a nasterii lui Isus pe 25 decembrie. Acest lucru s-a datorat faptului ca incerca sa faca o tranzitie usoara pentru romanii pagani (ce erau inca in majoritate la acea vreme) ce erau convertiti la crestinism. Noua religie a fost acceptata putin mai usor, stiind ca sarbatoarea putea fi pastrata. Cuvantul Craciun, isi are radacinile in cuvantul englezesc de azi, Christmas sau Christ-Mass. Cei mai multi istorici sunt de acord ca a inceput in Germania, cu toate ca lutheranii si catolicii inca discuta ce biserica a celebrat prima oara aceasta sarbatoare. Cea mai veche marturie cu privire la sarbatoarea crestina dateaza din 1521, in Alsacia, regiune a Germaniei. Un cunoscut preot lutheran a condamnat blasfemia: "Mai bine s-ar inchina la adevaratul copac al vietii, Hristos".

Controversa continua si in ziua de azi in diferite secte.