Robotii, masinarii "destepte" sau entitati constiente?

Detalii

CategoriiStiinta
Taguri
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari3242

Voteaza & Distribuie

Descriere



Roboti


Roboti



Robotii parasesc plansetele de desen ale literaturii science-fiction si sunt tot mai prezenti in cotidian, asistandu-i pe oameni in operatiunile repetitive, care necesita precizie, fara sa oboseasca vreodata si fara sa ceara mariri de salariu sau sa intre in greve.



Oamenii, stapanii lor, sunt facuti din carne si oase, animati cu ajutorul unui complicat sistem nervos si dispun de o calitate formidabila: gandesc, au constiinta. Oamenii au propria lor viata interioara, este taramul unde gandim si simtim si procesam experientele prin care trecem. O alcatuire atat de vulnerabila, din carne, oase, sange, nervi, materie cenusie, adaposteste – contrazicand toate probabilitatile – constiinta.


Filosoful francez din secolul al XVII-lea, Rene Descartes, credea ca materialul uman nu putea adaposti un asemenea proces. El presupunea ca in afara creierului lor, oamenii dispun si de o minte pur spirituala, evoluata in afara materiei, un suflet unde se desfasoara gandirea. Pentru Decartes (si altii) acea minte in afara materialului era o caracteristica pur umana. Nega orice fel de proces constient in mintea animalelor. Cand acestea scheauna de durere, Decartes credea ca este doar zgomotul facut de aerul scapat din plamanii lor. Pentru el, animalele erau doar un mecanism.


Astazi, majoritatea oamenilor ar fi de acord cu Descartes ca nici o masinarie nu ar putea deveni constienta sau trai experiente asemenea oamenilor, insa nu ne mai putem baza pe criteriile filosofului francez atunci cand decidem ce fiinte pot gandi si care nu. Computerele care se folosesc de limbajul natural pentru a interactiona cu oamenii isi perfectioneaza aceasta capacitate.


Matematicianul britanic, Alan Turing, geniu al decriptarii codurilor secrete in timpul celui de-al doilea razboi mondial, a fost primul care a propus un test pentru a masura inteligenta masinariilor. El a imaginat un sistem de testare care presupune prezenta unei persoane intr-o incapere inchisa, comunicand printr-un terminal de calculator cu alte doua, aflate in camere diferite. Poate tasta intrebari si primi raspunsuri. In momentul cand nu-si mai da seama cine i-a raspuns, o alta persoana sau computerul, inseamna ca acesta din urma a trecut testul Turing. Daca lucrurile sunt bine organizate, un program de calculator poate trece acest test.


Astfel de programe pot intra in dotarea robotilor, care au evoluat foarte rapid in ultimii 10 ani si unii dintre ei se misca si se comporta ca niste fiinte umane. In Japonia au fost elaborate modele umanoide, dotate cu o piele artificiala care o imita foarte bine pe cea umana. Au fost cazuri cand acestia au fost luati drept oameni. Cercetatorii implicati in studierea inteligentei artificiale incearca sa dezvolte sisteme autonome, capabile sa initieze actiuni si sa invete din mediul in care evolueaza si din experienta lor. Ei spera ca vor reusi sa creeze o replica a constiintei umane, sa faca posibila aparitia acesteia in astfel de masinarii si in computere.


Conform teoriilor lui Ray Kurzweil, momentul cand computere isi vor dezvolta o constiinta proprie, o gandire independenta de datele cu care este alimentat de oameni, nu ar fi departe. Revista Forbes il socoteste „masina ganditoare ultimativa". Cercetatorii afirma ca sunt destul de departe de obiectivul lor, pentru ca au in cale o serie de obstacole. Ei nu au gasit, inca, raspuns la una dintre dilemele lor principale: ar putea o masinarie pe baza de siliciu sa produca ceea ce se numeste constiinta, sau doar creaturile pe baza de carbon, ca si noi, pot avea aceasta experienta?


S-ar putea ca ultimul mister ramas nedezlegat de stiinta sa fie tocmai natura constiintei, fiind, mai degraba, o chestiune legata de ceea ce facem sau ceea ce suntem. Exista diferite niveluri de constiinta si multe lucruri efectuate de oameni nu necesita participarea ei. Daca se reuseste crearea unui robot sau computer care sa se comporte la fel ca un om, din toate punctele de vedere, ar putea fi inceputul unei noi ere, post-umane, a unei evolutii in paralel a oamenilor si a masinariilor lor, robotii.