Palatul Cotroceni

Palatul Cotroceni, situat in Bucuresti, pe Bulevardul Geniului, este sediul Presedintiei Romaniei si gazduieste Muzeul National Cotroceni, ansamblu profund memorialistic ce cuprinde fostul palat regal al regelui Ferdinand I si al reginei Maria, fosta manastire Cotroceni si colectiile de arta veche.

Palatul Cotroceni

Aflat sub semnul ctitoriei lui Serban Cantacuzino, ansamblul Cotroceni s-a remarcat prin biserica Adormirea Maicii Domnului si palatul domnesc, construit in spiritul baroc atat de semnificativ pentru Europa occidentala a acelor vremuri. In timpul domniei lui Barbu Stirbei, palatul este modernizat si se amenajeaza gradina Cotroceni, una dintre cele mai mari gradini din Bucuresti.

Intre 1893 si 1895 este inaltat palatul princiar sub atenta observatie a arhitectului francez Paul Gottereau, iar dupa 1977 este refacuta o mare parte din palat, distrusa de cutremur si ridicata o noua aripa care acum gazduieste institutia prezidentiala.

In 1679, Serban Cantacuzino a cladit o manastire pe dealul Cotrocenilor. Ctitoria a fost continuata de Constantin Brancoveanu, iar in 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a decis sa transforme Manastirea Cotroceni in resedinta domneasca de vara.

Cand Carol I vine la tronul Romaniei, primeste casele domnesti de la Cotroceni. Principele decide sa construiasca un palat in incinta manastirii care sa-i devina resedinta oficiala de la Bucuresti. La carma constructiei palatului a stat arhitectul francez Paul Gottereau, care a conceput cladirea in stil venetian. Proiectul a fost demarat in 1888, dupa ce vechile cladiri domnesti au fost daramate.

Principele Carol I

Arhitectul roman Grigore Cerchez a continuat munca lui Paul Gottereau, reproiectand partea de nord a palatului in stil national romantic. A adaugat constructiei o sala mare, deasupra, o terasa si doua foisoare, unul dintre ele fiind copia foisorului de la manastirea Hurez. In martie 1896, Regele Ferdinand si Regina Maria, mostenitorii pentru care principele Carol I a hotarat construirea palatului, se muta la Cotroceni.

Principesa Maria

In perioada 1949-1976, Palatul Cotroceni a fost transformat in Palatul Pionierilor. Este grav avariat in urma cutremurului din 1977 iar lucrarile de restaurare s-au intins pe parcursul unui deceniu. In 1984, biserica ctitorita de Serban Cantacuzino este daramata, la ordinul lui Nicolae Ceausescu. Dupa revolutia din 1989, Palatul Cotroceni devine resedinta oficiala a Presedintelui Romaniei.

Arhitectul Paul Gottereau a ales sa puna in evidenta fiecare particularitate a palatului si scoata in relief maretia acestuia. Fiecare incapere reproduce cat mai fidel posibil un stil decorativ. Astfel, avem, spre exemplu, Holul de Onoare, realizat in stil neoclasic francez, apoi Sufrageria Germana in stil neorenascentist german, Salonul de Vanatoare in stil neorenascentist italian sau Marele Salon de Receptie in stil neoromanesc.

Sufrageria Germana

Daca alte incaperi ale Palatului Cotroceni precum Salonul Florilor au fost avariate de-a lungul timpului, necesitand restaurare si redecorare, Biblioteca sau Cabinetul de Lucru al Regelui Ferdinand a fost singurul spatiu neafectat. Biblioteca gazduia un fond de carte bogat din domeniul botanicii care a apartinut Regelui Ferdinand si, in prezent, adaposteste cartile care au apartinut Familiei Regale a Romaniei.

Marele Salon de Receptie

Cele mai cautate de vizitatori sunt apartamentele familiei regale, pozitionate la etajul doi al palatului: dormitorul si sufrageria, care apartin neorenasterii germane, Salonul Oriental, folosit de Regina Maria ca atelier de pictura si pirogravura, apartamentul regal, Salonul Heinirch al II-lea si apartamentul francez. Nu trebuie sa uitam nici de dormitorul Reginei Maria si de Salonasul Norvegian, acesta din urma avand peretii acoperiti in intregime de lambriuri de lemn, reproducand cu fidelitate interioarele norvegiene clasice.

Dormitorul Reginei Maria

Salonasul Norvegian

Palatul Cotroceni adaposteste si o colectie de arta plastica, decorativa, religioasa, de la pictura romaneasca pana la cea universala, de la obiecte de ceramica si sticla pana la piese textile si de mobilier, numismatica, obiecte de arheologie, sculptura, gravura, medalistica. Cea mai valoroasa lucrare prezenta in Palatul Cotroceni apartine scolii italiene de pictura, fiind vorba de tabloul Alegoria Aerului, pictat de Jacopo Bassano la sfarsitul secolului al XVI-lea.

Palatul Cotroceni se afla pe Bulevardul Geniului nr. 1 din capitala. Muzeul Cotroceni poate fi vizitat de marti pana duminica in grupuri de maxim 15 persoane cu programare sau fara programare, in limita locurilor disponibile. Palatul in cadrul caruia se afla resedinta Presedintelui este deschis accesului publicului cu ocazia Zilelor Portilor Deschise organizate periodic.

Vizitatorii pot ajunge la muzeu fie cu metroul pana la statia Politehnica, fie cu alte mijloace de transport precum autobuzele si troleibuzele pana la Gradina Botanica sau Piata Leul.