Insula North Brother, leprozeria din inima New York-ului

North Brother este o insula din East River, situata intre Bronx si insula Riker. Insulita-geamana, „fratele" lui North Brother, South Brother, se afla la o aruncatura de bat distanta. Insula are o suprafata de 81 400 metri patrati si este acoperita cu vegetatie, fiind „cucerita" in totalitate de iedera, copaci, plante de tot felul, habitatul fiind unul protejat deoarece aici cuibaresc pasari din specii rare.

Insula North Brother din East River, situata intre Bronx si insula Riker

Insula North Brother se vede din zgarie-norii din Manhattan, din Bronx si din cladirile inalte din tot New York-ul. Ar putea fi un parc extraordinar, o oaza de liniste in tumultul zgomotos al metropolei, un loc cautat de relaxare, usor accesibil, insa insula a fost „inchisa" din 1963, iar accesul pe ea se face numai cu autorizatii speciale. Rarii vizitatori sunt intampinati de ruinele unui fost spital, ale morgii, cladirilor anexa, lasate in paragina si atmosfera ar putea sugera un film horror, desfasurat pe locul unei foste leprozerii.

Insula a fost nelocuita pana in 1885, cand Spitalul Riversite a fost mutat acolo din insula Blackwell’s (cunoscuta acum drept insula Roosevelt). Spitalul Riverside a fost infiintat in 1850, fiind destinat tratarii bolnavilor de variola si pentru izolarea lor. In cele din urma, misiunea sa a fost extinsa, spitalul devenind zona de carantina pentru tot felul de boli infectioase si unele dintre pavilioanele sale au ajuns sa constituie o leprozerie.

Spitalul Riversite din insula North Brother

Se relateaza ca imigrantii europeni, sositi la New York de pe la inceputul secolului XX, erau triati si bolnavii de boli contagioase ajungeau pe insula North Brother de unde nu prea mai aveau sanse sa fie recuperati. Unele legende sustin ca au fost emigranti care n-au mai pus piciorul in America in alta parte. Au fost trimisi la spitalul din insula si n-au mai plecat de acolo.

Un caz celebru este cel al lui Mary Mallon, o irlandeza emigrata in SUA in 1884, angajata ca bucatareasa, dar purtatoare a unei tulpini de virus al febrei tifoide. Ea a fost focarul unei serii de contaminari cu virusul tifoidei, soldate cu decese. In cele din urma, prin 1907, Typhoid Mary, cum i se spunea, a fost internata fortat pe insula North Brother unde a ramas circa trei decenii, pana la moarte.

N-a fost singura pacienta adusa cu forta pe insula, internati in pavilioanele cu dotari primitive, sumbre, descrise drept „dickensiene" de catre cei care le-au vazut in folosinta. Practic, strazile New York-ului erau curatate de bolnavi cu boli contagioase, trimisi la spitalul (si leprozeria) de pe insula.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, insula a fost amenajata ca si camin pentru veteranii de razboi si studentii unui colegiu din Bronx, dar dupa ce criza de locuinte din SUA a luat sfarsit, insula a fost abandonata din nou. Prin anii ’50, aici a fost un centru de tratament si reabilitare pentru dependentii de droguri. Ei erau inchisi in celulele facilitatii medicale si erau eliberati numai dupa ce disparea orice urma de drog din organismul lor.

In 1963, o ancheta federala a stabilit ca personalul medical de aici devenise ultra-corupt, ca pacientii recidivau pe capete in consumul de droguri si s-a recomandat inchiderea centrului din insula North Brother. Devenita sanctuar pentru unele specii de pasari, insula isi intampina putinii vizitatori cu un peisaj dezolant: cladiri abandonate, napadite de vegetatie, o padure deasa, hotarata, parca, sa inghita orice urma de activitate omeneasca, iar obstinatia padurii a convins realizatorii documentarului Life After People (Viata dupa disparitia oamenilor), difuzat de History Channel, sa vina si sa filmeze aici.

Cladirile pustii, acoperite de iedera, invadate de buruieni, constituie un bun exemplu despre ce se va intampla pe Pamant, cu structurile lasate de oameni, la 45 de ani dupa disparitia omenirii. Scufundata intr-o ciudata tacere, intrerupta doar de cantecul vreunei pasari, padurea ameninta sa inghita cu totul insula North Brother, la cativa pasi de peisajul urban al metropolei.