Fresca "Batalia de la Anghiari", capodopera pierduta a lui da Vinci

Fresca „Batalia de la Anghiari", una dintre capodoperele lui Leonardo da Vinci, n-a mai vazut lumina zilei din secolul al XVI-lea si se crede ca s-ar afla dupa un perete gros, pictat si acesta, din Palazzo Vecchio, cladire din veacul al XIV-lea, sediul Primariei din Florenta.

Batalia de la Anghiari, Leonardo da Vinci

Misterul disparitiei acestei fresce semnate de geniul renascentist, pictor, sculptor, arhitect si savant, ar putea fi rezolvat cat de curand prin folosirea fizicii nucleare. Proiectul demarat la Palazzo Vecchio ar putea fi cel mai ambitios din intreaga istorie a artei si necesita fonduri estimate la 265 000 de dolari.

Pentru „redescoperirea" frescei „Batalia de la Anghiari" este necesara folosirea unui aparat de fotografiat special conceput, care sa poata „vedea" ce se afla dupa peretele gros de 12 centimetri unde se banuieste ca s-ar afla lucrarea. Intregul proiect ar fi fost mult mai simplu de rezolvat, cu o echipa de la demolari, daca pe peretele respectiv nu s-ar intinde o alta fresca, despre o alta batalie, lucrare murala semnata de celebrul pictor si arhitect, Girogio Vasari.

Maurizio Seracini, expert in diagnoze de arta, de la Centrul pentru Stiinte si Arte Interdisciplinare, Arhitectura si Arheologie de pe langa Universitatea din California, cauta fresca lui Leonardo da Vinci inca din anii ’70. Piesa a fost schitata in 1503, an in care Leonardo si Michelangelo au primit comanda de a picta victorii celebre ale Florentei, pe pereti opusi din Palazzo Vecchio.

In vreme ce Michelangelo n-a trecut niciodata de schitele pentru a sa „Batalie de la Cascina", Leonardo s-a apucat sa picteze segmentul central al frescei „Batalia de la Anghiari", cunoscuta drept „lupta pentru stindard", la data de 6 iunie 1505, cand acea 53 de ani. „Reprezentand cu insufletire turbarea si furia, atat a oamenilor, cat si a cailor", scria Giorgio Vasari in cartea sa din 1550, „Viata pictorilor".

Lucrarea murala de 3,65 metri pe 4,57 metri, celebra victoria trupelor florentine asupra celor milaneze, in batalia din 1440. Vasari (1511-1574) a relatat ca Leonardo a abandonat proiectul din cauza unor probleme de ordin tehnic, aparute ca urmare a unui amestec experimental de vopsele pregatite pentru fresca. O seama de istorici importanti au contestat afirmatia lui Vasari, unii banuind ca, de fapt, Leonardo a terminat lucrarea, si ca Vasari a nascocit povestea pentru a impiedica demolarea peretelui folosit de el pentru pictarea frescei sale.

Considerata de catre contemporanii lui Leonardo drept una dintre cele mai stralucite opere ale sale, „Batalia de la Anghiari" este cunoscuta in prezent numai datorita unor schite si desene pregatitoare, si printr-o pictura de Rubens, inspirata de o copie anonima a lucrarii murale. La zece ani dupa ce-a scris comentariul despre freca lui Leonardo, Vasari a pus sa fie modificata sala de consiliu din Palazzo Vecchio, unde se afla fresca, in Sala Celor Cinci Sute, dedicata, in intregime, familiei Medici.

In cursul acestei actiuni, fresca lui Leonardo a „disparut". Vasari a modificat si biserica Santa Maria Novella, acoperind fresca „Trinita", pictata de Masaccio, in 1428. Aceasta din urma a fost scoasa din nou la vedere in 1861, cand peretele ridicat de Vasari a fost daramat. De data asta nu va mai fi nevoie de demolari.

Seracini (singurul personaj real pomenit in romanul „Codul Da Vinci") a efectuat teste cu scannere laser, raze X si echipament radar si termografic pentru a putea „vedea" in spatele frescei lui Vasari. Dovezile hotaratoare ar putea fi oferite de un aparat fotografic special, cu lentile de difractie prin raze gamma, care pot decela pigmentii picturilor ascunse.

Ideea ii apartine lui David Yoder, un fotoreporter implicat in povestea lui Seracini in vederea elaborarii unui material documentar vast, pentru National Geographic. Aparatul sau de fotografiat va fi capabil sa emita neutroni spre metalele din pigmentii lui Leonardo. Metalele vor declansa, ca raspuns, emisii de raze gamma, captate de lentilele din cristale de cupru ale aparatului. Astfel, fresca „Batalia de la Anghiari" ar putea fi decelata dupa pigmentii vopselelor ei, in spatele unui perete gros.