Efectele pozitive ale somnolentei si ebrietatii usoare

Detalii

CategoriiSanatate
Taguri
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari2236

Voteaza & Distribuie

Descriere



ebrietate


ebrietate usoara



Somnolenta si o usoara stare de ebrietate au niste efecte secundare surprinzatoare, fiind capabile sa stimuleze creativitatea, au constatat cercetatorii americani. Ei au descoperit, in cadrul unor teste, ca barbatii care au consumat suficient alcool incat sa devina usor ametiti, au reusit sa rezolve probleme de logica mai repede decat lotul martor, compus din barbati care nu au baut nimic.



Problemele necesitau anumite resurse verbale si asociatii de cuvinte, iar solutiile lor au survenit mai rapid in cazul barbatilor usor bauti, care insa nu puteau fi incadrati ca „beti" conform prevederilor legale.


Andrew Jarosz, psiholog, si colegii sai de la Universitatea din Chicago, au desfasurat un test pentru a verifica si analiza fenomenul si au remarcat faptul ca o doza moderata de alcool slabeste puterea de concentrare a persoanei, iar din aceasta cauza subiectii usor „ebrietati" au putut depista foarte rapid legaturile dintre ideile asemanatoare. Echipa condusa de Andrew Jarosz a luat un grup de 20 de persoane si le-a proiectat un film de desene animate, oferindu-li-se niste snaks-uri de rontait. Voluntarii au fost serviti si cu suficienta votca pentru a atinge o alcoolemie de 0,075%, sub nivelul de betie considerat legal in Statele Unite.


Un grup martor format tot din 20 de persoane a privit acelasi film de desene animate, fara insa a bea si manca ceva. Apoi, ambele grupuri au rezolvat un exercitiu creativ-verbal. Voluntarii au primit trei cuvinte, spre exemplu „piersica", „brat" si „catran", trebuind sa gaseasca un al patrulea cuvant cu ajutorul caruia sa formuleze o fraza cu fiecare dintre ele. Voluntarii „treji" au rezolvat sase dintre probleme, fiindu-le necesare circa 15,2 secunde pentru a raspunde fiecareia, insa participantii ajunsi la un anumit nivel al starii de ebrietate usoara au venit cu noua solutii corecte, intr-un interval mediu de 11,5 secunde pentru fiecare. Inainte de inceperea testului, ambele grupuri au avut rezultate similare.


Psihologul J. Scott Sault, de la Universitatea Missouri, sugereaza ca un consum usor de alcool stimuleaza creativitatea verbala prin scaderea abilitatii de control a gandurilor. El si colegii sai dintr-o echipa de cercetare au descoperit ca alcoolul reduce rememorarea succesiunii unor sunete si imagini, insa memoria activa ramane neafectata. Ei au mai constatat ca persoanelor usor bete le este mai putin teama sa faca greseli, fapt care le poate stimula creativitatea. Pentru vechii greci, aceasta concluzie nu ar fi fost deloc surprinzatoare, avand in vedere ca zeul vinului, Dionisos, era considerat si un protector al revelatiilor subite.


Un alt studiu, condus de Mareike Wieth, de la Albion College, a presupus participarea a 428 de studenti si observarea obiceiurilor lor circadiene, acestia fiind intrebati daca sunt mai productivi si atenti in timpul diminetii sau a serii. Asa cum era de asteptat, o mare parte dintre studenti erau „pasari de noapte", fapt care-i facea sa cam lipseasca de la cursurile tinute la ora 9 dimineata. Apoi cercetatorii le-au dat o serie de probleme de rezolvat. Jumatate dintre ele erau niste „ghicitori", a caror rezolvare tinde sa apara brusc, ca din senin, in urma inspiratiei participantului.


Cealalta parte a problemelor erau standard, analitice, cum ar fi impartiri complicate si ecuatii. Acestea nu necesita inspiratie, ci concentrarea atentiei. Li s-au dat 4 minute sa rezolve fiecare problema. Rezultatele testelor sustin ipoteza ca maximum de creativitate este atins de cei aflati intr-o stare de somnolenta, dupa „aventurile" din noaptea precedenta.


Testati in doua reprize, la 9 dimineata si la 5 dupa masa, „pasarile de noapte" s-au dovedit mai creative in „cel mai putin optim moment al zilei". Problemele analitice nu au fost afectate de aceasta diferenta de orar. Cercetarile americane au condus la concluzia ca pacientii cu leziuni cerebrale ale lobilor pre-frontali pot avea un avantaj din incapacitatea lor de a se concentra eficient. Mintea lor este „ametita" si dezorganizata, plina de asociatii ignorate de cei neafectati, insa atunci cand este nevoie de inspiratie pentru rezolvarea problemelor intuitive, ei gasesc cel mai rapid raspunsul.