Dismorfofobia - cauze, efecte, prevenire, tratament

Detalii

CategoriiSanatate
TaguriEstetica
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari4341

Voteaza & Distribuie

Descriere

Cauze

Cauzele dismorfofobiei nu sunt complet elucidate. O cauza pozibila ar fi un dezechilibru neurologic sau de mostenire genetica. De cele mai multe ori boala debuteaza in adolescenta, atunci cand propria identitate este in formare iar parerea celor din jur are in mare impact asupra imaginii corporale. Confirmarile si aprecierile acestor persoane sunt definitorii, chiar daca nu se constientizeaza acest fapt. Cei ce sufera de dismorfofobie isi percep anumite parti sau insusiri ale corpului ca fiind defecte, urate si le dispretuiesc cu toata fiinta, desi nu exista motive reale care sa provoace aceste stari. In cazul in care chiar exista un mic defect, atunci bolnavul il transforma in ceva imens, foarte grav, poate chiar defect de moarte. Desi in general sunt vizate trasaturile fetei, orice „colt" al corpului poate deveni „etalon" la dismorfofobie.

Metode de refugiere

Metodele prin care o persoana dismorfofobica incearca sa-si ascunda asa-zisele defecte sunt hainele, machiajul sau chiar interventii chirurgicale. In momentele in care boala este controlata, tendinta dismorfofobica este camuflata de diverse comportamente perfectioniste, de ingrijire personala exagerata, care creaza impresia unei vanitati exacerbate. Ceea ce se petrece in mintea unui dismorfofobic nu este vizibil din exterior. Astfel iau nastere etichetarile si stereotipurile, fara macar a banui ca e vorba de o nedreptate.

Efecte

O dieta obsesiva sau un program de antrenament zilnic nu e nimic iesit din comun. Insa sentimentul subiectiv al urateniei poate degenera in actiuni precum petrecerea intregii zile lipita de oglinda, cautand cu insistenta defectele imaginare. Dismorfofobia poate avea ca rezultat si actiuni precum evitarea sau acoperirea oglinzilor si teama fata de gandul de a aparea in vreo poza. Atunci cand persoanele afectate ajung sa isi masoare frecvent asa-zisele defecte, sa le reanalizeze tragand mereu aceeasi concluzie nefavorabila, sa caute cu disperare tratamente medicamentoase, adesea nepotrivite, boala ajunge la un stadiu alarmant. O alta consecinta, mult mai nechibzuita, este automutilarea.

Pe plan individual, efectele dismorfofobiei sunt depresia si anxietatea, cu un impact inevitabil in plan social. Dismorfofobicii refuza sa stea in preajma celor de care nu le inspira incredere, de teama de a nu fi judecati negativ, de a nu li se confirma ceea ce ei deja cred despre propria persoana. Alte efecte negative sunt incapacitate de a interactiona cu alti membri ai comunitatii, lipsa unei slujbe sau greutati in a intemeia o familie sau chiar a pune bazele unei relatii in doi.

Masuri de prevenire si tratament

Dupa cum bine se stie, inainte de a fi tratata sau prevenita o afectiune, trebuie depistate cauzele. In acest sens, prevenirea dismorfofobiei este o chestiune delicata. Pentru tratarea dismorfofobiei se recurge fie la medicamente antidepresive, fie la psihoterapie comportamentala sau la combinatia dintre acestea. Un ajutor semnificativ in recuperarea imaginii de sine normale il pot avea membrii familiei sau alte persoane importante pentru cei afectati.

Chiar daca perceptia deformata de sine ti se pare la mare departare, amenintarea este chiar langa tine. Unde? In toate posterele cu trupuri perfecte, in reclamele cu ten impecabil, piele fina si alte rezultate ale tehnicii moderne. (metode de infrumusetare, intinerire sau chiar programe de prelucrare a imaginilor). Ideea e sa nu te lasi influentata de aceste false realitati si sa nu permiti presiunilor inselatoare sa patrunda in inima ta. In mod contrar te vei confrunta mereu cu o imagine defavorabila, apasatoare si care sa iti provoace respingere si repulsie fata de propria infatisare. Crede cu toata taria de care esti capabila ca valorezi mult mai mult decat corpul tau si ca tu alegi ce fel de persoana esti, fara sa te modeleze nimic si nimeni!