Creationismul

Detalii

CategoriiReligie
Taguri
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari4111

Voteaza & Distribuie

Descriere

Creationismul este un concept care le este comun tuturor religiilor cunoscute, dar, precum si religiile sunt diferite, la fel si ideile despre creationism difera de la confesiune la confesiune. Creationismul se refera la faptul ca universul si toate fomele ce au viata au fost create de catre Dumnezeu, din nimic.





creationism


creationism



Religiile monoteiste: mozaismul, crestinismul si islamismul, pleaca de la ideea ca exista un Dumnezeu perfect care a creat din nimic, ceea ce numim noi Universul si tot ce include el.

Profesorul Ioan Chirila, spune in "Omul – Faptura creata dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu", urmatoarele:



Teza creationista pune totul pe seama lui Dumnezeu, nefiind preocupata si de evaluarea pozitiva a miscarii universului



Hinduismul si alte curente filosofice pornesc de la ideea ca exista o materie primordiala din care s-a format Universul. Unele chiar afirma ca exista o intentie specifica si ca o forta supranaturala a creat Universul, iar in anumite religii, pe de alta parte, exista mai multe zeitati care au format prin relatiile dintre ele, in opinia credinciosilor, Universul. Se cunosc mai multe forme ale creationismului.




o forta superioara omului


o forta superioara omulu





Creationismul biblic

Aceasta versiune a creationismului porneste de la Cartea Facerii (Geneza din Biblie), in care se prezinta faptul ca speciile au fost create asa cum sunt, inca de la inceput, de catre Dumnezeu si au fost realizate in mod perfect, astfel nu este posibil sa existe vreo evolutie de la o specie la alta.


Creationosmul providential ortodox


Acest model are la baza Sfanta Scriptura si scrierile Sfintilor Parinti ai Bisericii si considera ca, dupa ce a creat Dumnezeu lumea, a continuat si continua sa vegheze asupra ei. Grija aceasta a Demiurgului se numeste providenta sau proniere si se realizeaza prin faptul ca Universul inca exista, dar si prin unele interventii ale lui Dumnezeu care ajuta indreptarea Universului catre scopul pentru care a fost creat. Acest tip de creationism se bazeaza pe urmatoarele aspecte:



  • lumea a fost creata din nimic;

  • Zilele Facerii, ca durata, sunt zile obisnuite;

  • toat formele de viata au fost create din tarana pe specii si este imposibil sa evolueze in vreun fel;

  • universul material a fost supus omului, prin primii oameni, Adam si Eva;

  • moartea a aparut in lume in urma caderii omului in pacat;

  • o ceonceptie geocentrica arata ca Pamantul se afla in centrul Universului;


Creationismul deist

Acest tip de creationism considera ca dupa ce a creat Universul, Dumnezeu s-a retras si l-a lasat sa functioneze dupa legile si regulile date de el. Adeptii acestui curent considera ca uneori, Dumnezeu mai intervine cat sa mentina existenta Universului. Sunt, totusi, si adepti care sustin ca Dumnezeu intervine chiar si in istorie. Adeptii curentului sunt atat prostestanti, cat si romano-catolici.


Creationismul evolutionist

Pleaca si acest curent de la ideea ca Dumnezeu a creat Universul din nimic, insa, dupa retragerea Creatorului, intreaga lume se supune unor legi evolutioniste care duc la schimbarea specilor, pana la formele pe care le intalnim astazi.


Ganditorii moderni, Descartes si Leibniz au afirmat ca Dumnezeu nu poate sa intervina in creatia sa fara a-i strica perfectiunea si se neaga astfel pe el. Mai apoi, oamenii de stiinta moderni, n-au mai apelat la ipoteze divine, deoarece erau convinsi ca universul isi are resorturile proprii ale formarii sale.





evolutionism


evolutionism



Spre exemplu, Koyre a aratat ca dupa ce s-a ajuns la concluzia infinitatii universului, care este, totusi, o solutie ce se afla dincolo de orice posibilitate a experientei umane, gandirea moderna a renuntat la conceptele legate de creatie si finalitate si au ajuns sa elimine orice rol al lui Dumnezeu din istoria cosmosului.


Din "Istoria recenta, actualitatea si perspectivele raporturilor dintre teologie si reprezentarea stiintifica a lumii", scrisa de Doru Costache, aflam cum jongleaza Stephen Hawking cu ideea unul Dumnezeu ce a ales legile dupa care sa se conduca Universul fara a se implica mai activ in istoria creatiei sale. Fizicianul a afirmat ca Universul aflat in expansiune nu exclude posibilitatea existentei unui creator, dar modelul acesta al universului aduce limitari ale momentelor cand Dumnezeu a avut dreptul sa se implice.