Atacuri informationale ca in filme

Atacurile informationale (hacks) sunt la ordinea zilei si cele mai multe se consuma pe tacute, intr-un interval de cateva minute, dupa care hackerul vinovat are grija sa-si stearga toate urmele de prin servere si dispare in neant, cu prada lui din biti, din siruri de 1 si 0, care, adesea, inseamna bani.

Subiectul nu putea scapa si atentiei Hollywoodului, asa ca scenaristii cetatii filmului s-au pus pe treaba. Au rezultat filme precum Hackers (1995), cu Angelina Jolie, Antitrust (2001), The Net (1995), Pirates of the Silicon Valley (1999), Takedown (2000), Wargames (1983), Swordfish (2001), Die Hard 4.0 (2007) si altele, insa toate par sa aiba ca numitor comun o viziune naiva asupra lumii hackerilor si asupra metodelor lor de atac.

Astfel, „hackerelile" descrise prin filme nu au aproape nicio tangenta cu realitatea. Si totusi, uneori, scenaristii o nimeresc spectaculos, si atacurile din filmul cu eticheta blockbuster , spectaculoase, s-au intamplat undeva, fara ca realizatorii filmului s-o stie. Doar atat, ca realitatea intrece, uneori, fictiunea. Cam asa:

spargere bancomat

In Terminator 2, tanarul John Connor, viitorul salvator al omenirii, isi conecteaza laptopul sau Atari (mda…) intr-un bancomat si din cateva taste si cateva siruri de cifre derulate rapid, in cateva secunde extrage o multime de bani. Este una dintre scenele inventate de imaginatia furibunda a lui James Cameron, pentru ca ATM-urile nu pot fi golite chiar asa de usor.

In realitate, banditii care devasteaza bancomatele recurg la metode mai directe: fie fura masinaria cu totul si o taie apoi, fie „fotografiaza" PIN-urile utilizatorilor si le cloneaza cardurile. Atat doar ca doi hoti din Pittsburgh au reusit sa reprogrameze un bancomat sa creada ca elibera hartii de 1 dolar in loc de 20. In doua zile, au scos 1540 de dolari si pentru asta s-au folosit doar de tastatura bancomatului pentru a-l reprograma.

Cazul este similar cu unul petrecut in Virginia Beach, cand hotii s-au folosit de manualul de operare al ATM-ului, publicat pe Internet de compania producatoare. Insa demonstratia suprema de „hackereala" a oferit-o un consultant de securitate al unei mari companii IT (un hacker cu serviciu bine platit) care a aratat, pas cu pas, la o conferinta, cum se poate goli un bancomat folosind un stick USB conectat la masinarie, sau printr-o comanda trimisa via Internet, iar masinaria iti da cati bani vrei, si la sfarsit mai afiseaza si cuvantul JACKPOT! intonand si o melodie vesela. Caz real.

In noua versiune a filmului Italian Job – din 2003 – personajele creeaza un mare ambuteiaj, ca parte a unui plan incredibil de jefuirea unei banci. Asa ca Seth Green isi scoate laptopul si intra in reteaua de control a semafoarelor (printr-un Wi-Fi public), blocand semafoarele pe rosu. Ambuteiajul rezultat este o apocalipsa in sine. Ar fi o scena din categoria „aiurelile Hollywoodului", insa in 2006, Los Angelesul a trecut printr-un moment similar dupa ce sindicatul inginerilor care se ocupau de trafic au declarat greva, precizand:

„In aceasta zi, L.A. nu va fi un loc simpatic in care sa iesiti cu masina."

Autoritatile au incercat sa impiedice accesul la sistem chiar al oamenilor care l-au proiectat. Evident, nu au reusit. Inginerii au blocat, pe rosu, semafoarele mai multor intersectii cheie.

In Leverage, cand un hacker da o mana de ajutor la furtul BMW-ului „baiatului rau", ca dovada ca se pricep la furturi (el si blonda), acesta se foloseste de un iPhone. Intai deschide portbagajul masinii, apoi usile, fara miorlaitul prelung al alarmei auto. Pare inca o „aburerala Made in Hollywood", insa un expert a demonstrat ca este posibil: majoritatea masinilor moderne sunt conectate la reteaua de telefonie prin sistemele lor GPS, telecomanda centralizata, sistemul anti-furt, etc. Aceste dispozitive au propriile lor numere de telefon, iar sistemul nu poate bloca o intruziune bine pusa la punct. Cercetatorii de la iSEC Partners au demonstrat ca pot controla o masina cu un iPhone (ori alt telefon destept).