Ghidul tau pe internet
Arta si cultura romaneasca
Detalii
| Categorii | Stiinta |
|---|---|
| Taguri | Bucuresti, Istorie |
| Ultima actualizare | Marti 5 august 2014 |
| Vizualizari | 12563 |
Voteaza & Distribuie
Descriere
Reprezentanta prin castele medievale, bisericile din Moldova, palatele secolului XVIII, perioada Ion Mincu si cladirile secolului XX, arhitectura romaneasca este unica. Arhitectura medievala este mai vizibila in Transilvania, mai putin vizibila in Moldova si inca si mai putin vizibila in Valahia, unde predomina stilul bizantin. Unul dintre cele mai durabile simboluri ale stilului gotic transilvanean este Castelul Huniazilor de la Hunedoara. Alte monumente din acelasi stil sunt: Biserica Neagra din Brasov si Castelul Bran in judetul Brasov. Stilul medieval si-a pus amprenta pe orase precum Sighisoara, Sibiu, Brasov.Bisericile din Moldova sunt unicate in lume, foarte inzestrate si originale. Inspiratia folclorica ce a stat la baza construirii lor, au facut din ele principale puncte de atractie turistica. Multe dintre ele au fost ridicate pe vremea si din ordinul lui Stefan cel Mare, traditia fiind preluata de fiul lui Petru Rares care a adaugat folclorului, pictura exterioara.
Secolul XVII se remarca prin constructiile laice (conace boeieresti elegante, palate princiare, castele in stil renascentist). In aceasta perioada s-a construit si Biserica Trei Ierarhi din Iasi, un amalgam de decoratii si incrustatii geometrice, culori si aur pe toate fatadele ei. Stilul brancovenesc se caracterizeaza prin elemente baroce si orientale, vizbile in arhitectura Manastirii Hurezi din Oltenia si palatul Mogosoaia.
In secolul XVIII arhitectura se imbogateste cu elemente de influenta orientala, baroce, si laice. Cladirile religioase construite in aceasta perioada nu mai sunt atat de numeroase, iar piesa de rezistenta a acetui secol este Palatul Bruckenthal din Sibiu.
Secolul XIX se dezvolta din punct de vedere arhitectural prin lucrarile lui Ion Mincu. Casa Lahovari si Scoala centrala de fete din Bucuresti sunt primele lui cladiri. In opozitie, stilul eclectic francez poate fi observat in cladiri cum ar fi Palatul justitiei si Posta Centrala, tot din Bucuresti; de asemenea stilul rococo impresioneaza admiratorii ce vin sa vada Palatul Cantacuzino din Bucuresti. Aceste inspiratii din arhitectura franceza i-a conferit capitalei denumirea de „Micul Paris".
Secolul XX a imbogatit arhitectura capitalei cu Bulevardul Magheru din Bucuresti, Piata Unirii si Casa Poporului. Spre sfarsitul secolului XX si inceputul secolului XXI, arhitectura marilor orase ale Romaniei cuprinde cladiri moderne, futuriste, imbracate in sticla sau metal.
Pictura
Pictura romaneasca e reprezentata prin artisti precum Theodor Aman (intemeietor al primelor scoli de arte frumoase din Iasi si Bucuresti, picteaza sub influenta renscentistilor italieni si mai apoi se inspira din viata muscelenilor), Corneliu Baba (cunoscut pentru portretele sale in special), Nicolae Grigorescu (fondator al picturii moderne), Stefan Luchian (supranumit „poetul plastic al florilor"), Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Ion Andreescu, Sabin Balasa (pictura animata).
Literatura
Vastul domeniu al literaturii nu s-ar putea reduce doar la cei cinci clasici (Caragiale, Eminescu, Creanga, Slvici si Rebreaunu) pentru ca altii, precum Camil Petrescu, Vasile Alecsandri, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Mircea Eliade, George Bacovia si altii ar fi drastic nedreptatiti. Curentele literare manifestate in literatura romana sunt romantismul, expresionismul, suprarealismul, semanatorismul, realismul, modernismul si post-modernismul. Perioada comunista a dat scriitori precum Marin Preda si poeti ca Nichita Stanescu, Ana Blandiana si Marin Sorescu. In Franta, Eugen Ionescu si Emil Cioran, desi romani de origine au scris in limba franceza, ceea ce le-a adus recunoasterea interenationala.
Muzica
La baza muzicii populare religioase stau muzica bizantina si psalmii. Ea, la randul ei, sta la baza muzicii clasice romanesti. Adevarata muzica de inspiratie folclorica precum si tonalitatile sublime ale muzicii bizantine, eliberata de influentele sonore si ritmice proprii scolilor componistice romantice din Germania si Franta, patrund odata cu infiintarea Coralei "Carmen", la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, o societate muzicala preocupata de creatiile cu adevarat valoroase.
Ciprian Porumbescu este cel mai mare compozitor pe care Romania l-a dat.
Cultura romaneasca a fost influentata de doua mari curente: unul european si unul oriental. Relatia dintre ele a depins de regiune – de exemplu partea vestica a tarii a fost mai mult influentata de cultura franceza, germana, austriaca, in timp ce jumatatea estica a fost puternic guvernata de influente orintale. Relatia foarte puternica cu folclorul este o trasatura caracteristica a culturii romanesti. Caracterul rural a intiparit o neobisnuita vitalitate culturii populare. Viata culturala interbelica a fost plina de efervescenta. Personalitatea covarsitoare a istoricului Nicolae Iorga a adus in dezbatere europeana atat istoriografia romana cat si istoria romanilor.
Traditiile romanesti
Tezaurul de traditii al neamului romanesc este o impletire intre elemente precrestine si elemente crestine, unele din cele precrestine fiind convertite la a avea o identitate crestina, iar altele din cele precrestine supravietuiesc, intr-o forma sau alta, si astazi, pastrandu-si chiar vigoarea de altadata.
Mitologie
Romanii au avut din toate timpurile, o multitudine de obiceiuri, basme si poeme referitoare la dragoste, credinta, regi, printese, si vrajitoare. Etnologisti, poetii, scriitorii si istorici au incercat de secole sa colectioneze si sa pastreze basmele, poemele, baladele si au incercat sa descrie cat mai bine posibil obiceiurile si traditiile legate de diferite evenimente din an. Traditii legate de perioade fixe din an sunt colindele - de Craciun, sorcova - de Anul Nou sau martisorul, obicei legat de venirea primaverii sarbatorita pe 1 martie. Alte obiceiuri presupuse a avea origini pre-crestine, ca Paparuda, ritualul de evocare a ploii vara, sau teatrul folcloric cu masti sau Ursul si Capra din iarna.
Probabil cel mai mare colectionar de basme din folclor a fost nuvelistul si povestitorul Ion Creanga , care, printr-un limbaj foarte pitoresc, a dat viata unor povesti acum clasice ca Harap Alb sau Fata babei si fata mosului. De asemenea poetul Vasile Alecsandri a publicat cea mai de succes varianta a baladei Miorita, un poem trist, filozofic, centrat in jurul unei intrigi simple: complotul a doi ciobani de a-l omori pe un al treilea din cauza invidei ce i-o poarta pe starea materiala. Alt editor prolific de basme preluate din folclor a fost Petre Ispirescu, care, in secolul XIX a publicat un numar impresionant de volume continand un numar larg de nuvele scurte si basme din mitologie. Ele sunt centrate in jurul unor personaje populare asemeni lui Fat-Frumos, printesa Ileana Cosanzeana, monstrii Zmeu sau Capcaun, dragonul Balaur sau creaturi fantastice ca buna Zana si malefica Muma Padurii.
Bucataria
Bucataria romaneasca este denumirea pe care o poarta rezultatul sintetizarii, in timp, a gusturilor si obiceiurilor gastronomice specifice poporului roman. Ea este diversa, cuprinde nenumarate obiceiuri si traditii culinare, mancaruri specifice, impreuna cu obiceiuri provenite prin intersectarea culturii gastronomice cu traditii ale altor popoare, cu care poporul roman a intrat in contact dealungul istoriei. Bucataria romaneasca cuprinde atat bucate de zi cu zi cat si preparate speciale de sarbatoare. Poporul roman fiind crestin inca de la inceputurile formarii sale, Bucataria romaneasca cuprinde numeroase bucate de praznic randuite in functie de anotimpul si sarbatoarea pomenita. Bucatele romanesti sunt alcatuite atat din legume, cereale, uleiuri vegetale, lapte, produse lactate cat si din carne si subproduse din carne. Un loc aparte in Bucataria romaneasca il au dulciurile, placintele, dulceturile.