Ghidul tau pe internet
Apollo 13
Detalii
| Categorii | Stiinta |
|---|---|
| Taguri | |
| Ultima actualizare | Marti 5 august 2014 |
| Vizualizari | 9890 |
Voteaza & Distribuie
Descriere
La 11 aprilie 1970, este lansata cu succes a treia misiune de aselenizare de la Cape Canaveral, Florida, avandu-i in echipaj pe astronautii James A. Lovell, John L. Swigert si Fred W. Haise. Destinatia navetei spatiale era regiunea muntoasa Fra Mauro de pe Luna, in care astronautii urmau sa exploreze Bazinul Imbrium si sa faca experimente geologice. Totusi, dupa ce un rezervor de oxigen a explodat in seara lui 13 aprilie, noul obiectiv al misiunii a devenit transportarea in viata a echipajului navetei Apollo 13 inapoi pe Pamant.La ora 9:00 p.m. EST, in ziua de 13 aprilie, Apollo 13 se afla la o distanta de doar aprox. 200.000 de mile de Pamant. Echipajul tocmai finalizase o transmisie televizata si examina modulul de aselenizare Aquarius. In ziua urmatoare, Apollo 13 trebuia sa intre pe orbita Lunii, urmand ca la scurt timp dupa aceasta, Lovell si Haise sa devina al cincilea, respectiv al saselea om care a calcat pe Luna. La ora 9:08 p.m., aceste planuri au fost spulberate in momentul in care o explozie a zguduit naveta spatiala. Rezervorul de oxigen numarul 2 explodase, stopand alimentarea normala cu oxigen, electricitate, lumina si apa.
Lovell a raportat echipei de control de pe Pamant: ?Houston, am avut o problema aici?, iar echipajul s-a adunat pentru a afla ce s-a intamplat. Cateva minute mai tarziu, Lovell s-a uitat pe fereastra din stanga si a vazut ca din naveta iesea un anumit gaz, care s-a dovedit a fi oxigenul modulului de comanda. Misiunea de aselenizare a fost abandonata. Pe masura ce modulul de comanda pierdea presiune, celulele sale de combustibil mureau si ele, iar la o ora dupa explozie, echipa de control de pe Pamant a instructat echipajul sa mute modulul de aselenizare, care avea suficient oxigen si sa-l utilizeze ca barca de salvare. Modulul de comanda a fost dezactivat, insa trebuia sa fie reactivat pentru revenirea pe Pamant.
Modulul de aselenizare a fost proiectat sa transporte astronautii din modulul de comanda, aflat pe orbita, pe suprafata Lunii si inapoi; sursa sa de energie era menita sa sustina doi oameni, timp de 45 de ore. Pentru ca echipajul lui Apollo 13 sa revina pe Pamant in viata, modulul de aselenizare trebuia sa sustina trei oameni timp de cel putin 90 de ore si sa navigheze cu succes prin mai bine de 200.000 de mile in spatiu. Echipajul si echipa de control al misiunii aveau de infruntat o sarcina deosebit de grea. Pentru a finaliza lunga sa calatrie, modulul de aselenizare avea nevoie de energie si de apa rece. Ambele aveau sa fie conservate in detrimentul echipajului, care avea sa primeasca ratii de apa mult mai mici si mai tarziu urma sa suporte temperaturi ale cabinei cu mult sub 0 grade. Indepartarea dioxidului de carbon reprezenta de asemenea o problema, deoarece canistrele patrate cu hidroxid de litiu din modulul de comanda nu erau compatibile cu lacasele rotunde din sistemul modulului de aselenizare.
Echipa de control a construit un adaptor improvizat din materialele despre care se stia ca se afla la bord, iar echipajul a copiat cu succes acest model. Navigatia era de asemenea o problema majora. Modulului de aselenizare ii lipsea un sistem de navigare sofisticat, iar astronautii si echipa de control trebuiau sa opereze manual modificarile de propulsie si de directie necesare pentru a transporta nava pe Pamant. Pe 14 aprilie, Apollo 13 s-a deplasat in jurul Lunii. Swigert si Haise au facut fotografii, iar Lovell a vorbit cu echipa de control despre cea mai dificila manevra, o suprasolicitare a motorului vreme de cinci minute, manevra care avea sa confere modulului de aselenizare suficienta energie pentru a ajunge pe Pamant, inainte ca energia sa se termine. La doua ore dupa inconjurarea partii indepartate a Lunii, echipajul, folosind Soarele ca punct de reper, a pus in functiune micul motor de coborare a modulului de aselenizare.
Procedura a fost un succes; Apollo 13 se indrepta spre Pamant. In urmatoarele trei zile, Lovell, Haise si Swigert au stat inghesuiti in modulul lunar inghetat. Haise s-a imbolnavit de gripa. In acest timp, echipa de control incerca cu disperare sa gaseasca o procedura care sa permita astonautilor sa reporneasca modulul de comanda, pentru revenirea pe Pamant. La 17 aprilie, a fost facuta o corectie navigationala de ultim moment, de data aceasta fiind utilizat Pamantul ca punct de reper. Apoi, modulul de control represurizat a fost repus in functiune cu succes, dupa un somn lung si rece. Modulul de reparatii, care se defectase, a fost indepartat, iar la o ora inainte de revenirea pe Pamant, modulul de aselenizare a fost detasat de modulul de comanda.
Cu cateva minute inainte de ora 1 p.m., naveta spatiala a reintrat in atmosfera Pamantului. Echipa de control se temea ca scuturile calorice ale modulului de control s-au defectat in accident, insa dupa patru minute in care nu s-a auzit nimic prin radio, au fost vazute parasutele echipajului Apollo 13, iar astronautii au plonjat in siguranta in Oceanul Pacific.