Alimentatia la romani

Detalii

CategoriiAlimentatie
TaguriCulinar
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari5619

Voteaza & Distribuie

Descriere

Sintetizarea gusturilor si obiceiurilor gastronomice ale poporului roman formeaza bucataria romaneasca. Aceasta este diversa, cuprinzand nenumarate obiceiuri si traditii culinare, mancaruri specifice, impreuna cu obiceiuri provenite din intersectarea culturilor gastronomice cu traditiile altor popoare. Are influente balcanice, germanice, sarbesti, italiene, maghiare si nu numai. De la romani vine placinta, turcii au adus ciorba de perisoare, grecii - musaca, snitelul vine de la austrieci, iar de la bulgarii avem o larga gama de mancaruri cu legume, cum ar fi zacusca.





Sarmale


Sarmale



Pozitia tarii, formele sale de relief si resursele aduc un plus si in zona alimentatiei. S-au putut astfel dezvolta vaste culturi agricole, pomicultura, cresterea animalelor, vanatoarea, toate acestea oferind posibilitatea crearii unei grozave traditii culinare. Bucataria romaneasca cuprinde o gama variata de produse de carne, lapte si produse din lapte, specifice prin gustul si aromele lor.


De la mijlocul secolului al XIX-lea, graul a devenit principala planta cultivata. Totusi, in acel secol, painea era un aliment al oraseanului, taranul consumand cu predilectie porumb. Cand vine vorba de ceva tipic romanesc in materie de mancare, ne gandim la mamaliga. Aceasta fiertura de faina de porumb era folosita in alimentatia taranilor agricultori si inlocuia painea, fiind astfel nutrimentul principal. "Pot sa va asigur ca este buna" , spunea calatorul francez D’Hauterive. Mamaliga se consuma astazi in diverse combinatii, cu sarmale, cartofi, branza, carne de pui, de porc, cu lapte.





legume


legume



Alaturi de cereale, legumele erau pentru taranul roman „cel mai uzitat si totodata cel mai placut adaos pe langa painea sau malaiul de toate zilele", mentioneaza Gh. Crainiceanu in lucrarea sa „Igiena taranului roman", din 1895. Fasolea era consumata in special in perioada posturilor, sub forma de pastai sau boabe uscate.


Varza era „belsugul casei", fiind mancata proaspata, murata sau acra, castravetii de asemenea, iar verdeturile erau un deliciu si un substituit al altor alimente. Un rol important il detinea, cum la fel o face si astazi, cartoful, care are o pondere importanta in alimentatie. Pentru dresul bucatelor se foloseau atunci, ca si acum: ceapa, prazul, ardeiul, patrunjelul, hreanul, usturoiul, mararul, leusteanul, otetul.


Carnea era un aliment de sarbatoare la sate, astazi e consumata uneori peste masura. Preferata era carnea de pasare si cea de porc, dar si cea de miel, vita si vanatul. Se consuma si foarte mult peste, fiind singura proteina de origine animala ce era admisa in unele zile din timpul postului. Laptele si derivatele sale au fost dintotdeauna alimente esentiale in hrana romanilor, laptele batut, acru, smantana, branza, casul, untul, toate acestea fiind preferate de romani.


Mancam ca sa traim sau traim ca sa mancam?

Romanului ii place sa manance. I-a placut din totdeauna, iar la dispozitie are, mai mult sau mai putin, o gama vasta de alimente. Multi adora fripturile, carnea de porc, de pui. Pe langa acestea consuma foarte multe branzeturi, ciorbe, supe, nu se dau in laturi de la nimic. Isi dau salariile pe mancare si cu asta scapa de grija de a avea un frigider gol.


In vremea comunismului stateau ore-n sir la coada pentru putine din bunatatile ce azi le cumpara cu usurinta. Poate unii au ramas cu acel mecanism imprimat si atunci cand au ocazia cumpara prea multe alimente ca sa nu duca lipsa. Si cumpara. Si se hranesc! Romanului ii place sa duca un trai bun, atat cat ii sta in putinta. Si aici intra si o masa bogata.




mancare sanatoasa?


mancare sanatoasa?



Iar daca ne gandim la masa de sarbatori, fie criza sau nu, aceasta e mai mult decat plina, caci ne place sa mancam mult si bine, desi nu stomacul este cel pe care il sarbatorim. Pe langa toate acestea, un rol major il ocupa de sarbatori, dulciurile. Romanii nu-s deloc acrii, insa sunt innebuniti dupa dulciuri. Cozonacul sta la baza, apoi placintele, prajituri, fursecuri. Undeva la urma se situeaza fructele. Daca ne-am hrani pentru a trai, acestea, impreuna cu legumele, ar trebui sa fie esentiale.


Slow food vs. Fast food

Nu tine doar de americanizare faptul ca am inceput sa consumam tot mai multe produse fast-food si pentru multi dintre noi acestea au devenit foarte convenabile, practice, dar mai mult gustoase decat sanatoase.




fast food


fast food



Se pregatesc usor si reprezinta o solutie in secolul acesta al grabei. Insa la ce duce aceasta „solutie"? In special tinerii au inceput sa consume astfel de produse. Foarte putini dintre romani iau masa la restaurante insa foarte multi dintre tineri pasesc pragul McDonald’s-ului. Totusi, pe langa multe alte tari occidentale, inca ne putem mandri cu faptul ca punem mai presus de aceste „preparate rapide", mancarea facuta la mama acasa.


Slow food este o miscare creata pentru cei ce reusesc sa descopere un paradis in fiecare imbucatura, pentru cei care petrec ore in sir in bucatarie, pentru cei care savureaza si-si dau importanta timpului petrecut hedonist in fata unor mancaruri create nu ca sa sature, ci ca sa faca placere.




slow food


slow food



Aceasta miscare doreste sa readuca pe mese bucatele traditionale, naturale si gustoase, iar Romania s-a incadrat perfect si a demonstrat ca are multe de spus in domeniu. Oficial, Slow Food Romania a luat fiinta acum un an, dar neoficial, bazele au fost puse in 2006, cand jurnalistul Carlo Petrini a vizitat Ardealul si s-a delectat cu dulceturi sasesti, branzeturi de capra si preparate gospodaresti de porc.



Modul in care se hranesc romanii astazi, in comparatie cu anul 1989, este graitor pentru prabusirea nivelului de trai. Asta pentru ca a crescut consumul de produse ieftine si lipsite de proteine si vitamine, dar si pentru simplul fapt ca a crescut consumul! de alimente Consumam mai multi cartofi si mai putin peste, mai multe dulciuri si mai putine fructe, mai multa carne si mai putine legume, bem mai multe sucuri si mai putin lapte. Apa plata e scumpa, preferam sa dam banii pe sucuri colorate, indulcite, pline de E-uri si pseudo-fructe. Daca in aglomeratia de griji si treburi de toate zilele ne-am opri putin inainte sa ducem orice la gura, stomacul nostru ar vibra de fericire.