Canibalismul

Canibalismul

Canibalismul se refera la consumul de carne de om. Desi majoritatea dintre noi isi imagineaza prevalenta acestei practici la animale, canibalismul a fost raspandit si printre oameni. Cauzele canibalismului sunt de natura culturala spre psihopatologica.

Cuvantul "canibal" deriva de la cuvantul "Caribales" sau "Canibales" din spaniola. Acest nume a fost utilizat pentru oamenii care au trait in Indiile de Vest, atunci cand Cristofor Columb a pus piciorul pe aceasta insula. Desi exista rapoarte de canibalism la specia umana, cele mai multe dintre ele nu dispun de "dovezi de prima mana".

Descoperirea de oase umane macelarite in vremea omului de Neanderthal si in paleoliticul mijlociu au condus antropologii la concluzia ca au existat acte de canibalism in timpurile preistorice. Astfel de concluzii se bazeaza pe prezenta unor tehnici similare de transare a ramasitelor umane si animale, modelului identic de rupere a oaselor lungi pentru a extrage maduva osoasa si de divizare a craniului pentru a extrage creierul. Se presupune ca fenomenul a fost declansat de foametea acuta din acele vremuri.

Arheologii au scos la iveala dovezi de canibalism la triburile antice din Africa, America de Nord si de Sud si insulele din Pacific. Desi, in general, canibalismul nu a fost reperat la societati avansate, aztecii au fost o exceptie. Sacrificarea fiintelor umane zeilor lor si mai tarziu devorarea acestora, crezand ca acest lucru i-ar aduce mai aproape de zeitatile lor au fost practici comune in cultura azteca.

Cu toate acestea, rapoartele de canibalism au crescut in perioada moderna timpurie, atunci cand turistii europeni au calatorit in Emisfera Vestica si au adus acasa povesti de canibalism practicat de triburile locale. Acesta a fost raportat la mai multe triburi native americane, precum si la populatiile care locuiau in insulele din Pacific. Desi nu toate rapoartele erau neadevarate, cele mai multe sunt tratate cu foarte mare scepticism, deoarece canibalismul a fost folosit pentru a justifica anihilarea localnicilor. De asemenea, europenii din acele vremuri aveau o idee preconceputa cum ca nativii din teritoriile nou descoperite erau "salbatici" si, prin urmare, erau neaparat canibali.

Canibalismul a fost raportat in al doilea razboi mondial. Se crede ca soldatii germani care au fost trimisi la lagarele de prizonieri de razboi din Siberia sau Asia Centrala au recurs la canibalism. Se crede ca, in timpul Marelui Salt Inainte, in 1960, cand China rurala a fost grav afectata de seceta si foamete, chinezii au fost fortati sa manance carnea semenilor lor. Desi cele mai multe cazuri de canibalism din societatile moderne au fost rezultate ale foametei, au existat cazuri izolate de canibalism ale unor persoane bolnave mintal.

• Cauza culturala: Canibalismul a fost practicat de anumite populatii ca parte a ritualului lor. Anumite triburi sunt cunoscute pentru faptul ca au mancat parti ale rudelor decedate ca un act de veneratie. Acest tip de canibalism este cunoscut sub numele de endocanibalism. Exocanibalismul se refera la actul de a manca pe cineva strain, mai ales pe inamicii invinsi, cu scopul de a le castiga abilitatile sau pentru a sublinia superioritatea asupra invinsilor.


• Infometarea: Exista dovezi considerabile ca fiintele umane care au recurs la acte de canibalism pe durata lipsei hranei, din cauza foametei sau atunci cand au naufragiat sau au fost izolati. Doua cazuri foarte bine documentate sunt grupul de cercetare Donner Party, un grup de 87 de membri izolati in Sierra Nevada in iarna din 1846 – 1847, si accidentul echipei de rugby Uruguay peste Anzi, in 1972. In ambele cazuri, anumiti membri ai echipelor au recurs la canibalism pentru a supravietui in fata foametei fatale.


• Ca modalitate de aprovizionare regulata de alimente: Aceasta cauza se refera la canibalismul ca rutina cotidiana, trupul uman fiind considerat o parte din alimentatie. Canibalismul printre aztecii din Mexic a fost justificat de catre unii cercetatori o sursa bogata de proteine pentru populatie. Cu toate acestea, acest punct de vedere a fost contracarat pe motivul ca densitatea populatiei aztece a fost mult mai mica decat s-a crezut, astfel incat populatia nu a dus lipsa de proteine​​.


• Canibalismul sadic: Aceasta se refera la acte de canibalism nascute din placeri sadica sau din motive psihopatologice. Un caz celebru al acestei forme de canibalism este cel al lui Jeffry Dahmer din Statele Unite. Dahmer a fost acuzat de crima si de ingestia a saptesprezece persoane in 1991. Se crede ca a ucis copii si le-a pastrat carnea in pachete in congelator, pe care mai tarziu a fiert-o si a mancat-o.

Desi exista dovezi privind existenta canibalismului de-a lungul istoriei din aproape toate partile lumii, credibilitatea celor mai multe dintre cazuri a fost pusa la indoiala, deoarece canibalismul a fost adesea folosit pentru a denigra o populatie sau pentru a demonstra superioritatea unui anumit grup.