Calculatoarele victoriene, de la planuri la realitate

Calculatoarele victoriene, actionate cu aburi, sunt emblema „Steam-punk-ului", un sub-gen al SF-ului, cu momentele sale de glorie intre anii ’80-’90. Actiunea acestor romane se desfasoara pe coordonatele unei lumi imaginare, care si-a perfectionat utilizarea masinariilor cu aburi si, in special, a tehnicii de calcul analog, adesea cursul evenimentelor din Steam-punk urmand o istorie alternativa.

Cel mai cunoscut roman din acest gen fiind „The Difference Machine" (Masinaria diferentiala) de William Gibson si Bruce Sterling. Londra victoriana a romanului cunoscuse minunatiile analitice ale unui supercomputer alcatuit dupa planurile Masinariei Analitice a lui Babbage. Aceasta din urma nu este o fictiune: a fost proiectata de Charles Babbage pe la sfarsitul anilor ’30 ai secolului XIX si a prevestit evolutia computerului modern cu mai bine de un secol inainte.

Masinaria Analitica a lui Babbage

Un model al acestei masinarii, precum si schitele si notitele lui Babbage se afla la Muzeul de Stiinta din Londra si curatorii sai au fost de acord sa ajute la digitalizarea planurilor originale ale matematicianului englez. In cele din urma, imaginile rezultate vor fi folosite pentru crearea unui model perfect functional al calculatorului victorian, asa cum il gandise Babbage, din fier si alama, alimentat cu aburi. Toate planurile si schitele lasate de Babbage se afla de aproape un secol in arhivele muzeului londonez, insa nu au fost niciodata convertite intr-o forma care sa le faca pe deplin accesibile.

John Graham-Cumming, programatorul devenit varf de lance al acestui proiect, a explicat ca, dupa o lunga perioada de studiu, va fi produsa o simulare computerizata a Masinariei Analitice, inainte de se incepe construirea modelului functional.

„Masinaria va fi enorma, cam de marimea unei locomotive cu aburi, asa ca simularea este importanta pentru ca permite accesul oricui",

a declarat Graham-Cumming. Un alt personaj cheie in acest proiect care va reinvia „supercomuterul victorian", este Doron Swade, fostul curator al Muzeului de Stiinte, care a condus lucrarile pentru construirea unui alt model descris de Babbage, Masinaria Diferentiala Nr. 2. A fost un calculator timpuriu, mai sofisticat decat Masinaria Analitica, mai apropiat de un computer modern, pentru ca era prevazut cu un mecanism de introducere a datelor prin intermediul unor cartele perforate, procesandu-le cu ajutorul unor tevi rotite mecanic, o imprimanta primitiva, un plotter si un… clopotel de avertizare.

In ceea ce priveste puterea de calcul a Masinariei Analitice, John Graham-Cumming afirma ca se pot face unele estimari aproximative. Astfel, capacitatea de memorie a computerului victorian ar fi echivalentul a 675 de biti, cam jumatate din cea a unui PC Sinclair ZX81, produs in 1981. O propunere facuta de Babbage ar fi ridicat capacitatea de memorie la 20 de Kb. Frecventa procesorului unei astfel de masinarii ar fi de 7 Hz (la ora actuala, procesoarele ruleaza la o frecventa medie de 3GHz).

„Masinaria Analitica era, de fapt, foarte rapida, tinand cont de mecanismele sale. Deci, Babbage se gandea la un computer destul de puternic",

afirma Graham-Cumming. Masinaria Diferentiala Nr. 2 era piesa de tehnologie victoriana, capabila sa calculeze expresii matematice si sa ofere rezultate compuse din 31 de cifre. Imprimanta sa (primitiva dupa standardele de astazi) ar fi putut tipari rezultatele pe hartie si pe o placa de ghips. Doron Swade, sustinatorul proiectului de reconstruire a Masinariei Diferentiale Nr. 2, crede ca daca Babbage ar fi putut sa-si realizeze planurile tehnice, omenirea n-ar fi traversat cei asa zisi „100 de ani intunecati", intervalul scurs intre moartea sa (octombrie 1871) si aparitia primelor calculatoare electronice, in anii ’30 ai secolului XX.

„S-a reinventat totul, in pierdere de timp si ignoranta fata de planurile si viziunea lui Babbage, accesibile oricui",

comenteaza Swade. Deocamdata, peste 1600 de persoane au contribuit cu bani pentru proiectul refacerii Masinariei Analitice a lui Babbage, care, conform planurilor originale ar urma sa fie pus in miscare prin intermediul aburilor si odata pusa in functiune, masinaria ar putea raspunde unei intrebari istorice: Ar fi putut exista o epoca informationala pe vremea reginei Victoria? Daca da, „Steam-punk-ului" i-a lipsit foarte putin ca sa devina realitate, iar calculatorul victorian ar fi schimbat total istoria ultimului secol.