Agata murind, de Dora Pavel, tradus in Spania, la Madrid

Detalii

CategoriiCultura
TaguriCarti
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari1136

Voteaza & Distribuie

Descriere

Romanul Agata murind, de Dora Pavel, publicat de Editura Polirom, in colectia Fiction LTD, in 2004 (editia a II-a), a aparut de curind, in luna octombrie 2013, la Editura Crealite din Spania, traducere de Marian Ochoa de Eribe.


Agata murind, primul roman al Dorei Pavel, a fost distins, la aparitia sa, in 2003, cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania. Acum, el a fost tradus si publicat la Crealite (editura coordonata de scriitorul Eduardo Caballero Martínez), cu sprijinul Institutului Cultural Roman.



Vechiul cimitir al orasului D. trebuie sa fie mutat in alta parte, deoarece, din cauza alunecarilor de teren, el este in pericol de surpare. Primaria orasului convoaca rudele persoanelor decedate, pentru a asista operatiunea de stramutare. In hotelul in care sint cazati cu totii, se afla si tinara Augusta Degan, vocea narativa a romanului. Pierderea prematura a surorii sale, Agata, este trauma care a generat din copilarie fragilitatea psihica a protagonistei. In fata noii conjuncturi, protagonista isi va retrai intreg trecutul, dar isi va descoperi si feminitatea. Scenele cosmaresti din cimitir vor declansa si o exhumare a instinctelor sale, care o vor arunca intr-o sexualitate deliranta.


El antiguo cementerio de la ciudad de D. ha de ser transladado porque, a causa de unos deslizamientos de tierra, corre peligro de hundimiento. El Ayuntamiento de la ciudad convoca a los familiares de los difuntos para que asistan a la operacion de translado. En el hotel en el que son alojados, se encuentra también la joven Augusta Degan, la voz narrativa del relato. La pérdida prematura de su hermana, Agata, es el trauma que late en el origen de la fragilidad psiquica de la protagonista. Ahora, enfrentada a esta terrible situación, la protagonista revivirá todo su pasado y descubrirá, tambien, su feminidad. Las escenas de pesadilla en el cementerio propician la exhumacion de sus instintos y se ve, asi, abocada a una sexualidad desenfrenada.


„O surpriza de proportii a fost, in 2003, romanul Dorei Pavel, Agata murind. Romanul este excelent scris".


(Simona Sora)


„O proza artista, fluenta, erotica fara un graunte de vulgaritate, cu o densa si rafinata atmosfera psihologica si umana".


(Nicolae Breban)


„Prozatorii nostri imberbi au de unde lua lectii despre cum se face literatura din sexul deviant, fara a deveni vulgari sau comuni".


(Marius Chivu)


Dora Pavel este o romanciera pursinge, cum se defineste, cu respect de sine, nu fara emfaza, ea insasi. Dupa o „aventura" de citiva ani in poezie, careia i-a dedicat volumele Naratiuni intimplatoare (1989), Poemul deshumat (1994), Creier intermediar (1997) si Muncile lui Don Quijote (2000), autoarea a publicat trei carti de convorbiri cu scriitori romani, precum si una de povestiri, Intoarce-te, Esthera (1999), reeditata cu titlul Animal in alerta (2010). Odata cu primul sau roman, Agata murind (2003, editia a doua, 2004), prozatoarea se va consacra in exclusivitate romanului de fictiune, pe care il considera, la modul transant, drept cea mai legitima si ofertanta forma literara. Consecventa acestei convingeri, a publicat, tot la Editura Polirom, in aceeasi colectie, Fiction LTD, alte trei romane: Captivul (2006), Pudra (2010) si Do Not Cross (2013). Captivul si Pudra au fost distinse, la rindul lor, cu Premiul USR, filiala Cluj.


Marian Ochoa de Eribe Urdinguio (n. 1964, Bilbao) este licentiata in Filologie Hispanica la Universitatea Deusto (1987) si doctor in literatura comparata, cu o teza dedicata influentei lui Walt Whitman in poezia spaniola de dupa razboi (1992). Intre 1993 si 1997, a fost lector de limba spaniola la Universitatea „Ovidius" din Constanta. A mai tradus din literatura romana: Femei, de Mihail Sebastian (2008), Romanul adolescentului miop, de Mircea Eliade (2009), Chira Chiralina si Mos Anghel, de Panait Istrati (2008), Ruletistul, Travesti (Lulu), Nostalgia si Frumoasele straine, de Mircea Cartarescu.